Ziua Culturii Armene la Cluj

În organizarea Uniunea Armenilor din România, sucursala Cluj, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu Institutul de Armenologie UBB, și al Consiliului Județean Cluj, la data de 27 septembrie, în Galeria Cellarium a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a avut loc cea de-a XV Ediție a  ”Zilei culturii armene” la Cluj-Napoca. Este deja o tradiție ca sub aceasta egidă, să fie decernat premiul Kristóf Szongott (Hacic ASDVADURIAN), pentru o personalitate a vieții publice, care prin activitatea si viața sa a sprijinit, a îmbogățit și și-a adus aportul la cunoașterea și ocrotirea a tot ce înseamnă cultura, istoria  și tradițiile armene. Anul acesta  premiul a fost decernat distinsei doamne Livia Drăgoi, directoarea emerită a Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

În cuvântul său de început, d-na Anna Steib, președinta sucursalei UAR Cluj a transmis asistenței mesajul de salut al d-lui Varujan Vosganian, Președintele UAR, care și-a exprimat totodată regretul de a nu avea posibilitatea de a participa la eveniment, datorită participări domniei sale la un alt eveniment din străinătate, unde a fost invitat in calitatea sa de președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Asistența a fost pe urmă salutată de dl. Tudor Sălăgean, directorul al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, gazda noastră consacrată, care a subliniat importanța acestui eveniment, alături de celelalte, organizate de comunitatea armeană din Cluj. Vicepreședintele Consiliului județean Cluj, dl. István Vákár a punctat la rândul său importanța multiculturalismului, a conviețuirii pașnice, salutând membrii comunităților evreiești, grecești și pe toți participanții la eveniment.

A urmat discursul de Laudatio a doamnei Livia Drăgoi, care a fost susținut de dl Iakob Attila – Cercetător Științific în cadrul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. Redăm mai jos câteva pasaje din discurs.

”…..d-na Livia Drăgoi și-a început viața profesională prin obținerea unei licențe în istoria și teoria artei-muzeologie la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, în anul 1968. Un deceniu mai târziu, obține titlul de doctor în istorie (specializarea istoria artei) la aceeași universitate, cu teza: Portretul în pictura din Transilvania în sec. al XIX-lea, o lucrare solidă și relevantă, însă prea puțin citită în zilele noastre, când cercetarea științifică este mai mult un concurs cantitativ, unde indicii și coeficienții dictează valorile iar analiza contextuală și factualitatea ideilor sunt elemente secundare marii competiții. Livia Drăgoi, din 1968 până la pensionarea din 2009, a fost membru al colectivului Muzeului de Artă din Cluj, colectiv din care fac și eu parte și care apreciază aportul ei de pe parcursul deceniilor în care a fost îndrumător, muzeograf și cercetător științific și în cele din urmă director, în perioada 1991-2009….

…..Lucrările științifice: „Portrete de armeni din Gherla” (2002), „Pictura de șevalet în colecția armenilor din Gherla” (2002) au reprezentat nu numai satisfacerea unei curiozități științifice, ci și o dorință onestă de conservare și promovare a patrimoniului comunității armene din Transilvania. A fost coautor a volumului „Cultură și artă armenească la Gherla”, volum care până în ziua de azi este un etalon și relevant pentru cei dornici să cunoască sau să cerceteze evoluția unei comunități vechi și cu impact semnificativ asupra istoriei sociale și culturale din Transilvania. A fost cea care a elaborat și construit conceptul expoziției „Artă și cultură armenească la Gherla”, expoziție prezentată și apreciată de public la Viena și Budapesta. Pentru această activitate, i-a fost acordat premiul național „Ion Frunzetti” pentru patrimoniul cultural național, de către Ministerul Culturii și Cultelor în anul 2003. Pe parcursul anilor, Livia Drăgoi a promovat cultura armenească, patrimoniul cultural al comunității armene, prin activități editoriale ,proiecte expoziționale sau de cercetare. Cunoștințele ei au devenit un pilon al unei istorii contemporane care este din ce în ce mai învăluită în crunta ceață a uitării și a ignoranței privind valoare trecutului și importanța esteticului. Comunitatea armeană și transilvană sau cea românească a devenit mai bogată și mai consolidată din perspectiva memoriei istorice în urma activităților întreprinse de Livia Drăgoi.”

                După decernarea premiului Kristóf Szongott (Hacic ASDVADURIAN), a urmat un recital susținut de două membre ale ansamblului cameral Animato Quartet, studente la Academia de Muzică Gheorghe Dima, Unger Lilla și Laszlo Andrea. Au fost interpretate lucrări din creațiile lui Franz Anton Hoffmeister, Duet pentru vioară și violoncel în Do major, Op. 6, respectiv Sardarabad și Bari Arakel, cântece populare armenești.

                Seara a luat sfârșit la sediul Sucursalei UAR Cluj, unde in cadrul unei agape prietenești, au fost rememorate si reevocate amintirile de la precedentele ediții ale Premiului Kristóf Szongott.

Paul Anca

Fotografii Armin Anca

by Mihai Stepan Cazazian