Muzeul-Institut al Genocidului Armean a publicat memoriile lui Harutiun C. Atanasian (1884-?) „De la Adapazar la Der Zor”
Muzeul-Institut al Genocidului Armean a publicat în exclusivitate, memoriile nepublicate ale lui Harutiun C. Atanasian (1884-?) „De la Adapazar la Der Zor”, considerate una dintre primele lucrări documentare care relatează despre genocidul armean. Aceste memorii valoroase, scrise în 1919, au fost publicate într-un volum separat, al cărui editor, autor al prefaței și notelor de subsol, […]
Comemorare emoționantă în Bacău: armenii nu uită Genocidul din 1915 și Exodul din 2023
Armenii de astăzi, de oriunde, continuă să spună că pentru ei „Memoria este o rană încă deschisă!”. Ei rememorează anual Genocidul împotriva armenilor, din anul 1915, dar și Exodul armenilor din Arțakh, din 2023. Așa gândesc și așa simt și armenii din județul Bacău, care, vineri, 24 aprilie 2026, au comemorat Genocidul și Exodul cum […]
VIDEO | Armenii din Musa Dagh în Anjar
Armenii din Musa Dagh în Anjar, Liban, spun o poveste unică de supraviețuire în istoria genocidului armean și a dezvoltării diasporei mondiale. Rezistența lor eroică împotriva forțelor otomane din 1915, relatată în cartea bestseller „Patruzeci de zile din Musa Dagh”, este un omagiu de neegalat adus unei comunități care nu numai că a luat armele […]
Aram Tigran (Aram Dikran, Aram Melikian): un destin între genocid, exil și cântec
Necunoscut pentru majoritatea armenilor, dar iubit de mulți kurzi pentru cântecele sale interpretate în dialectul kurmanji al limbii kurde, Aram Tigran (Aram Dikran, Aram Melikian) rămâne una dintre cele mai complexe și, în același timp, simbolice figuri ale culturii armene din diaspora. Născut la 15 ianuarie 1934, în orașul Al-Qamishli din nordul Siriei, Aram Tigran […]
NOTE DE LECTOR | Denis Donikian : Mică enciclopedie a Genocidului armean ՄԵԾ ԵՂԵՌՆ [MEDZ YEGHERN]
Denis Donikian (născut la 19 mai 1942 în Viennes, districtul Isѐre din Franța) este o personalitate armeană complexă, nu în ultimul rând activist și militant social, un creator multilateral și prolific, care abordează numeroase și variate domenii artistice: eseist, poet, prozator, dramaturg, traducător, pictor, sculptor. Este mezinul dintre cei trei copii ai unei familii de […]
Manuscrisele unei librării închise au ajuns în Armenia. Un întreg strat al culturii armene avea o adresă pariziană.
Din colecția Librăriei Orientale fondate de Hrant Samuelian în august 1930, pe strada Monsieur-le-Prince nr. 51, Cartierul Latin din Paris, o serie de cărți și manuscrise rare au primit recent o nouă viață. Acestea au fost achiziționate la licitație și transferate către Fundația de Dezvoltare „Keron” din Erevan, asigurând astfel conservarea lor și posibilitatea de […]
ISTORIA ȘI CULTURA POPORULUI ARMEAN…
…redescoperite în limba maternă prin traducerea unei sinteze fundamentale În 2024, editura „Ararat” a publicat, în a doua ediție, una dintre cele mai valoroase lucrări despre tematica armeană apărute vreodată în România: Istoria și cultura poporului armean de Tigran Grigorian. Cartea fusese publicată pentru prima dată în 1993, la Editura Științifică. În cele ce urmează, […]
Un canat unic din lemn al ușii unei biserici armenești, datat din anul 1188, va fi achiziționat la o licitație din Londra
Statul Armean achiziționează o valoare culturală excepțională: un canat de ușă din lemn al unei biserici armenești, realizat și sculptat în anul 1188. Printr-o decizie a Guvernului, din fondul de rezervă se alocă suma de 175,360,000 de drami (392,000 euro) pentru achiziționarea valorii culturale prezentate la o licitație internațională din Londra și pentru transportarea acesteia […]
Comorile ascunse ale Matenadaranului: de la amulete la manuscrise armenești. Interviu cu Davit Ghazaryan
Pe 24-26 septembrie, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a găzduit conferința internațională intitulată „Syncretic Elements in the Process of Charming”. Printre participanți s-a numărat dl. Davit Ghazaryan, șeful Departamentului de manuscrise din Matenadaran (Erevan), care a prezentat mai multe detalii legate de un hmayil (amuletă în formă de sul) […]
Povestea unui calendar otoman în formă de sul din secolul al XIX-lea, aflat în arhiva lui Hagop Siruni
Arhiva marelui armenolog Hagop Djololian Siruni este bogată în materiale de excepție, care acoperă nu doar domeniul armenologiei, ci și osmanistica și alte discipline conexe. Reprezentant marcant al cercurilor intelectuale armene din Constantinopol, Siruni s-a stabilit în România după Genocid și și-a petrecut aici restul vieții, cu excepția unei perioade de zece ani de exil. […]




