Despre COMUNITATEA ARMEANĂ și Personalitățile ei din ORAȘUL FOCȘANI

Localitate Focșani din fostul județ Putna este așezată d-a lungul râului Milcov, la hotarul istoric dintre Moldova şi Țara Românească, fiind atestat din vechime şi confirmat din timpul domniei Voievodului Ștefan cel Mare.

Locuit permanent, locuit în timp de moldoveni, armeni, evrei, bulgari, greci, turci, se dezvoltă în secolul al XVIII-lea datorită intenselor schimburi comerciale cu Țara Românească, Transilvania, popoarelor de la sud de Dunăre şi cu Imperiul Otoman.

Printre comunitățile cele mai importante care au determinat dezvoltarea orașului au fost armenii, care în timp, vor devenii elita economica, culturală, politică, medicală şi bancară din urbe.

Acest lucru este dovedit şi astăzi prin existența a două biserici armenești, a cimitirului cu o capelă, a numeroase clădiri reprezentative, a școlilor de băieți ş fete, a caselor de locuit, realizate de cele peste 120 de familii, precum şi de amintirea marilor familii de comercianți, intelectuali şi oameni politici.

Grigore Goilav, Nicola Iorga, Siruni, consemnează în lucrările lor că ulterior armenilor stabiliți la Focșani de la ANI se vor împământenii în secolul al XVII-lea o colonie armeneasca provenită din Bulgaria, din orașe precum Silistra, Șumen, Varna, Rusciuc, Vidin ş.a. ocupându-se mai ales cu vânzarea de sare produsă la Târgu Ocna.

Într-o „Catagrafie a visteriei Moldavei” între anii 1820-1845 la Focșani existau: o biserică, 2 preoți, 83 de familii, iar în partea Țării Românești: o biserică, 1 preot şi 38 de familii. În afară de Focșani armenii locuiau şi în Iași, Suceava, Galați, Roman, Botoșani, Brăila, București, Pitești, în Basarabia, precum şi în numeroase sate.

În Focșani vor construi trei biserici din piatră şi cărămidă: biserica „Sf. Maria”, biserica „Sf. Gheorghe” (1790) şi biserica (capela) din cimitirul armean „Sf. Înviere”, când pe la anul 1832 reprezentau, în zona moldovenească, 3590 de suflete.

În general familiile armene erau conservatoare şi tradiționale, căsătorindu-se între ele şi păstrând religia, tradițiile şi sărbătorile lor speciale.

Fiind puternic atașați de școală vor ridica în timpul domnitorului Mihail Sturza cu sprijinul lui Gheorghe Asachi prima școală de băieți închinată SF. HEVONT iar ulterior în 1880-1886 două școli pentru copii armeni (de băieți şi de fete) din comunitate. Școala de fete din apropierea Bisericii „Sf. Maria” va fi închinată Sf. RIPSIME, fiind coordonate de cinci profesori în limba lor națională. Se predă pe lângă armeană şi română, franceză, matematică, religie, geografie, istorie, germană. Profesorii proveneau de la Constantinopol, iar la sfârșitul școlii elevii susțineau un examen oficial în fața reprezentanților Ministerului Educației.

Pe lângă negustori, meseriași şi intelectuali, comunitate armeană se ocupa şi de persoanele sărace prin trei asociații de binefacere: „Unirea” (1890 pentru ajutorarea văduvelor şi copiilor), „Caritatea” (care sprijinea bolnavi săraci) şi „Ajutorul săracilor” (care din anul 1905 se îngrijea de refugiații veniți din Imperiul Otoman şi care erau supraviețuitorii represiunilor turcești).

Dintre personalitățile comunității armene care au făcut cinste aceste nații trebuie amintiți: VARTAN MISSIR, familia lui KRIKOR HANAGIK, VAHRAM MAMIGOSIAN, GARABER CH. ASLAN (doctor în litere la Paris), frații ALACI, avocatul VAHRAM MAMIGOSIAN, ANTON CHRISTOF (mare proprietar şi filantrop), VARTAN MISSIR (mare unionist, nobil negustor şi donator), IACOB MISSIR (conducătorul Camerei de Comerț şi Industrie locală şi a celei din Tecuci şi Bacău), decorat de regele CAROL cu „Steaua României” 1888, ŞTEFAN CERCHEZ (fondatorul unei policlinici medicale pentru funcționari şi a unei școlii comerciale), VARTAN T. MISSIR (doctor în drept la Paris în 1900), GHIŢĂ MISSIR (mare om de afaceri), HAGI APHRA HAM FERHAT (mare negustor, alături de frații săi ŞTEFAN şi IACOB, constructori ai pridvorului de la Biserica „Sf. Maria” din Focșani), ARITON IBRĂILEANU (medic militar), FERHAT ST. FERHAT, (mare negustor şi poliglot), ALTÂN AGEMU (mare negustor)

SOPHIA FERHAT (născută în 1883 s-a căsătorit cu generalul HENRI CIHOSCHI, erou de la Mărășești, când a condus „divizia de fier” şi care va primi pentru calitatea sa de infirmieră pe frontul din Moldova o decorație din parte Regelui Ferdinand al României. Fiica lor HENRIETTE CIHOSCHI (1911-1999  va deveni o mare sculptoriță româncă,  ostracizată în timpul regimului totalitar comunist), familia ASFADUR POPIC, frații MIHAI şi GRIGORE PRUNCU (mari proprietari şi angrosiști), ANTON CHRISTOF, cei patru frați ALACI, GRIGORE PRUNCU (tatăl eroului de la Mărășești, sublocotenentul GABRIEL PRUNCU, care cu prețul vieții a apărat gara orașului în fața trupelor germane. Un monument ridicat de familie cinstește personalitatea sa de erou național. DR. ACONTZ POPOVICI (general, medic oftalmolog la Focșani şi Iași, specializat în Germania, poliglot), NUTZI ACONTZ POPOVICI (pictoriță postimpresionistă şi fauvistă, care a activat ca profesoară de desen la Focșani  Constantă).

Una din personalitățile marcante ale orașului a fost LEON KALUSTIAN, născut la Focșani în 1908 și decedat tot la Focșani în 1990. A fost jurnalist și scriitor victimă a valului de arestări ale regimului totalitar comunist, alături de multe alte mii de intelectuali și personalități ale vieții politice democratice.

Ajungând în zilele noastre amintim aici pe scriitorul și politicianul VARUJAN VOSGANIAN care și-a petrecut copilăria și adolescența în orașul Focșani, unde se stabiliseră bunicii lui după tată. Amintirile copilăriei constituie punctul de plecare al cunoscutului său roman „Cartea șoaptelor”.

Numeroasele case armenești şi prăvăliile acestora vor dispare din păcate după teribilul cutremur din 4 martie 1977, când autoritățile vremii le-au demolat. Vor dispare astfel case importante de pe Strada Mare, biserici vechi, primul Parlament al Unirii Principatelor, gara orașului (ridicată de ing. ANGHEL SALIGNY), Hala Moldovei, Spitalul Militar, Uzina Electrica, hotelurile Regal şi Bristol, Orfelinatul „Principesa Maria”, casa PRUNCU (care a servit ca locuință pentru regii României).

În prezent comunitatea armeană din Focșani este redusă dar în biserica istorică „Sf. Maria” se mai țin slujbe prin grija părintelui AVEDIS MANDALIAN.

Dr. Emanuel P. GĂLĂȚESCU

by Redactor