Redactor

ZIUA MONDIALĂ A ACORDEONULUI | Știți cine a inventat acest instrument ?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

            De curând, într-o corespondenţă cu o distinsă intelectuală de la Erevan, aceasta mi-a semnalat numele de Cyrill Demian (1772-1849), drept armeanul care a inventat acordeonul , născut în Gherla, descendent al armenilor emigraţi după căderea regatului Armenia Ciliciană, la început în Moldova, după care, unii dintre ei au trecut, la începutul secolului al XVIII-lea în Transilvania. Amintim că Gherla de azi, municipiul din jud. Cluj, a fost construit de către armeni pe locul unui castru roman – Dacia Porolissensis, numindu-se Armenopolis (Hayakaghak, în arm.), Armenierstadt (în germ.) în decursul timpului.

          Cum azi este Ziua Mondială a Acordeonului, am căutat câteva informaţii referitoare la făuritorul armean al acestui instrument, devenit atât de popular pretutindeni. Este drept că numele lui Cyrill Demian (în imagine) este contestat de unele surse, dar cele mai multe  (inclusiv Encyclopaedia Britannica, îl dau pe el ca prim constructor al instrumentului.  Fapt este că acest Kyrill Demian a creat acordeonul la 6 mai 1929, instrumentul fiind patentat pe 23 mai , în acelaşi an la Viena, unde se mutase conţionalul nostru. La început, acordeonul era dotat cu zece butoane melodice şi două butoane pentru bas. Adăugarea unor noi butoane ulterior a permis o mai mare varietate de note şi de sunete. Butoanele din stânga produceau sunete joase, iar cele din dreapta – sunete înalte. Prin tragerea de burduf, se punea în mişcare o coloană de aer dintr-un tub (lame)

          Pe parcursul timpului, acordeonul s-a răspândit din Anglia până în America de Nord şi de Sud (acolo şi sub formă de bandoneon), apoi din Europa, până în îndepărtatele Rusia, Georgia, Armenia, evident şi în România. Are avantajul că azi se poate interpreta la el muzică tradiţională, pop, rock, jazz, dar şi clasică şi contemporană (de la J.S.Bach la Astor Piazzola).

          În Armenia, există o Uniunea a Acordeoniştilor (care interpretează de la muzica lui Komitas şi Aram Khachatryan la compozitorii actuali), la iniţiativa lui Hayc Karapetyan. Acest instrument după independenţa din 1991, fusese eliminat din ansamblurile populare, fiind considerat un instrument nenaţional.  Uniunea încearcă să readucă acordeonul în rândurile ascultătorilor din Armenia.

          Nu putem să nu cităm şi numele unor interpreţi români de faimă ai acordeonului, cum ar fi cele ale lui Marcel Budală, Benone Damian (devenit din violonist, autor al manualului de succes „ Metoda de acordeon”, lansat în 1964), Fărămiţă Lambru (pe care l-am ascultat cântând alături de Maria Tănase) Nelu Ploeşteanu, Ilie Udilă, Sile Ungureanu şi mulţi alţii.

          Încă nişte amănunte legate de popularitatea internaţională a  acestui instrument. Începând din 1978, cretorul american de benzi desenate, a început să publice seria „Garfield”, povestea acelui ciudat motan portocaliu şi grăsuţ, , acordeonul apărând în episodul „Garfield of the day” din 1999. Este o serie care până acum s-a difuzat în peste 2500 de ziare, bucurându-se zilnic de circa 300 miloane de cititori. Iar scriitorul columbian Jorge Ignacio Garnica îl are ca erou principal pe Guido, unul dintre fiii lui Cyrill Demian care construieşte cea de-a treia generaţie de acordeoane, după dispariţia tatălui. (M.K.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *