Redactor

ziarulfaclia.ro | Tradițiile armenești, sărbătorite în Parcul Etnografic

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Mii de clujeni și turiști au luat parte în acest weekend la cea de a doua ediție a Festivalului „Curtea Armenească”. Evenimentul s-a desfășurat în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” și a fost organizat de Sucursala Cluj a Uniunii Armenilor din România și Institutul de Armenologie din cadrul UBB.

Festivalul a debutat sâmbătă cu un spectacol de dansuri prezentat de renumitul ansamblu din Gherla, Hayakagakh. Printre atracțiile evenimentului s-a numărat momentul oferit de Cosmin Rafael Bălean, din Timișoara, singurul român care cântă la duduk, instrumentul tradițional armenesc.

Duduk-ul este unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cu o istorie de peste 3.000 de ani. A suferit mici modificări de formă, cea mai mare schimbare fiind că la începuturile sale era confecţionat din os, iar acum se foloseşte lemnul de cais. Cosmin Bălean cântă la fagot în orchestra Filarmonicii din Timișoara, iar în ultima vreme a făcut pasiune pentru instrumentul cu care tot Orientul Mijlociu îşi cântă jalea – dudukul.

În cadrul Festivalului „Curtea Armenească” au fost amenajate mai multe ateliere, numeroși meșteșugari expunând produsele tradiționale armenești. În cadrul unui stand amenajat în curtea gospodăriei din satul Geaca erau expuse costume tradiționale armenești. Kolomar Gyorgy spune că a început să facă ținute populare armenești în urma unei excursii pe care a făcut-o împreună cu soția în anul 2011 în Armenia. „Până atunci confecționam elemente de port popular din Transilvania, iar de atunci am început să facem și costume armenești. Pentru asta a trebuit să facem un studiu amănunțit și documenatre”, spune Kolomar Gyorgy. Vestimentația armenească este una variată din punct de vedere al cromaticii, motivelor brodate manual sau al materialului din care este confecționată. Portul popular armenesc se numeşte „taraz” și diferă în funcţie de regiunile Armeniei istorice. Costumul popular reflectă pe de o parte starea socială, obiceiurile și tradiţiile armenilor, dar pe de altă parte și influențele țării de adopție.

Costum popular armenesc reconstituit după descrierea din letopisețul Gherlei

La standul din curtea gospodăriei din Geaca a putut fi văzut și costumul popular armenesc din Gherla din secolul XVII. Kolomar Gyorgy spune că reconstituirea portului popular s-a făcut după descrierea din letopisețul Gherlei.

„Aici se vede o reconstituire a unui costum din secolul din XVII din Gherla, purtat de armenii care au venit din Bucovina și s-au stabilit la Gherla. Am putut realiza acest costum după descrierea din letopisețul Gherlei.”, a spus Kolomar Gyorgy.

Covorarul din Gherla

Pe dugheana de joc din Ilva Mică erau expuse mai multe covoare armenești confecționate de Bedros Krucian din Gherla. Bărbatul spune că a deprins tainele ţesutului covoarelor în familie şi decenii la rând a fost maistru covorar. „Familia mea a venit la Gherla în anul 1926. Bunicii mei erau comercianți de animale și carmangieri. Bunicul meu era unul dintre cei mai mari pastramagii iar copii se ocupau de covoare. De atunci, toată familia, din tată în fiu, s-au ocupat de covoare”, a ne-a povestit Bedros Krucian. Printre exemplarele expuse de Bedrosla Festivalul „Curtea Armenească” se numără covorul Ladic, denumit după zona armenească Ladâc din Câmpia Konya din sud-centrul Turciei, covorul Isfaha, covorul Ghirman și Buhara.

Sebesi Karen Attila, președintele Uniunii Armenilor din România, Sucursala Cluj a declarat că festivalul armenesc de la Cluj constituie o extensie a Festivalului „Strada armenească” de la București. „Acest festival are o mică istorioară, pentru că la București, de peste 10 ediții se organizează Festivalul Strada armenească. Acum 2-3 ani de zile s-a ridicat problema de a mai organiza extensii ale Festivalului Strada armenească prin țară. Singura problemă a fost denumirea festivalului, să nu fie încă o Stradă armeneacă în țară, ci să găsim o altă variantă. Am găsit varianta cu Curtea armenească, găsim diferite curți care se pretează la astfel de festivaluri.

Avem mulți seniori, care se bucură de tinerii de lângă ei , inclusiv de nepoței, care vin să își asculte muzicile tinereții, să își revadă diferite rețete pe care le-au învățat de la strămoșii lor și este foarte importantă această socializare în sânul comunității. Invit și alte comunități, avem alături de noi comunitatea evreilor din Cluj.

După genocidul armean din 1915 când au venit vapoare cu copilași rămași orfani, prima țară care i-a primit a fost România. Iar armeanul din România niciodată nu va uita gestul românilor”, a spus Sebesi Karen Attila.

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Armenia în România, ES. Sergey Minasyan s-a declarat foarte încântat că a putut participa la evenimentul de la Cluj. „Sunt foarte încântat că am putut participa și la a doua ediție, dar cel mai important e că s-a făcut această ediție într-un spațiu cultural foarte interesant din punct de vedere transilvanic. E foarte important că în Transilvania armenii au o amprentă, precum și în alte regiuni din România. E important să ne putem prezenta cultura, bucătăria, muzica, dar e și o ocazie pentru comunitate de a fi împreună.
Anul acesta este și mai special nu doar pentru că e al doilea an de Curte armenească aici, la Cluj, dar sărbătorim aniversarea a 30 de ani a relațiilor armeano-române, relații diplomatice între Armenia și România”, a menționat ambasadorul.

Directorul Muzeului Etnografi al Transilvaniei, Tudor Sălăgean a afirmat că prima ediție a Festivalului „Curtea Armenească” a avut loc în 2019 în Curtea Muzeului de Artă, însă din păcate, anul trecut, din cauza pandemiei evenimentul nu s-a putut desfășura. „În acest an am decis organizarea festivalului în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” pentru a putea asigura toate condițiile de securitate. Este un festival mai restrâns decât el din 2019 însă este o pregătire pentru festivalul din 2022 care se va desfășura, probabil, în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei de pe strada Memorandumului și care va avea o amploare mult mai mare”, a spus Tudor Sălăgean.

Armenii au ajuns în România în cadrul a două mari valuri de emigrări. Primul val a avut loc în secolul XII iar al doilea exod a avut loc după anul 1915.

C.P.

foto galerie https://www.facebook.com/orban.katalin.12

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *