Lanis Sahazizian

VINUL ȘI ARMENII

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

De cîteva milenii, locuitorii Armeniei istorice  au cultivat vița de vie și au produs diferite soiuri de vin care au fost invidia altor popoare ce se invecinau cu ei. Am să redau mai jos un pasaj din Vechiul Testament care dovedește cele spuse mai sus.

“Și pe cea de-a șaptea lună, Arca lui Noe s-a așezat  pe muntele Ararat și Noe a început să crească plante printre care și vița de vie. După aceasta, el a făcut și vin, vin care a fost așa de bun încît l-a îmbătat”

Poate aceste vorbe reprezintă adevărul sau sunt doar o poveste, dar oamenii de știință au dovedit că strugurii au fost cultivați pe pămînturile armenești de mii de ani.

Nu e deloc de mirare că pe teritoriul Armeniei de astăzi, o mică parte din Armenia istorică, se pot întîlni circa 600 de soiuri de viță de vie.

Pe teritoriul Regatului Urartu (denumire ce înseamnă pămînturile învecinate muntelui Ararat) s-au găsit inscripții cuneiforme ce dovedesc că regii acestei țări au construit canale pentru irigații și pivnițe uriașe pentru producerea vinului și, de asemeni, au construit monumente dedicate viței de vie și vinurilor.

Strabo* menționează în scrierile sale că țara care se întindea de la o mare la alta și era cunoscută ca Armenia era acoperită de vii.

Herodot** menționează că “vinurile de pe pămînturile armenilor erau aduse pe Tibru și Eufrat și  erau vîndute în Asiria.

În aceeași perioadă, Xenofon***, povestește că vinurile parfumate pe care le-a testat în Armenia erau așa de tari că trebuiau sorbite cu paiul.

Creșterea viței de vie și prepararea vinului au rămas ca o îndeletnicire de bază în Armenia pînă în Evul Mediu și strugurii și vinul erau mereu asociate cu victoriile în lupte, cu dragostea și cu viața eternă. Mai mult, Armenii find primul popor care a adoptat creștinismul, ca religie oficială, a împletit religia cu îndeletnicirea de a cultiva vița de vie și au dat, astfel, strugurilor și vinului noi valori.

Să menționăm și faptul că multe legende și cîntece au fost dedicate strugurilor și vinului iar vița de vie a fost un motiv mereu întîlnit pe bazoreliefurile ce împodobeau biserici, palate sau “hacicaruri”.

Se spune că un anumit soi de viță de vie a fost adus din Armenia în vestul Europei de către un călugăr care a ascuns, în toiagul lui, cîteva semințe fapt care dovedea atît calitatea strugurilor armenești cît și grija cu care armenii îți protejau vița.

La sfîrșitul secolului XIX, a apărut în partea răsăriteană a Armeniei (controlată atunci de Rusia) producția de coniac. S-au dezvoltat vinuri noi cum ar fi porto, madeira, etc.

La începutul secolului XX francezii care au recunoscut calitatea strugurilor armenești și au construit o fabrică de coniac la Erevan. Fabrica a fost modernizată  de-a lungul anilor, cunoscînd o notorietate mondială.

Winston Churchill, Primul Ministru al Angliei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, era îndrăgostit de coniacul armenesc iar Stalin, îi trimitea cu regularitate lăzi de coniac armenesc.

Agenția de presă “Bloomberg”, una din cele mai prestigioase agenții de presă economică din lume, a publicat o listă a celor mai bune vinuri din 2012. Au fost testate 4000 de vinuri din toată lumea iar vinul armenesc “Zorah Karasi Areni Noir” produs din struguri din regiunea Areni a Armeniei a ocupat unul dintre primile 10 locuri.  Acest vin are și o savoare istorică, vița de vie fiind cultivată lîngă grota Areni unde arheologii au descoperit cea mai veche vinărie din lume, cu o vechime de circa 6.100 de ani.

Așa cum astăzi coniacurile armenești sînt dintre cele mai bune,  în viitor sperăm ca și vinurile armenești să devină  printre cele mai căutate din lumea întreagă.

 

Lanis Anton Șahazizian

Toronto

Note:

*Strabo – filozof si istoric Grec (69BC – AD24)

** Herodot – istoric Grec (BC484-425)

*** Xenofon – istoric, filozof si mercenar (BC431-355)