VERNISAREA EXPOZIȚIEI …
… “CENTENAR. REPUBLICA ARMENIA. ROMÂNIA – MAREA UNIRE ”LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI DIN BUCUREȘTI
La 28 mai 1918, în urma unui “lung travaliu”, masacre, bătălii sângeroase și suferințe lua naștere Prima Republică Armeană. 28 mai înseamnă ziua redeșteptării naționale a armenilor din întreaga lume. În acest timp, în aceeași perioadă, Regatul României se confrunta cu probleme asemănătoare cu tânăra Republică Armeană, ambele țări aflându-se ca aliate în aceeași tabără încleștate în Marele Război.
Tocmai pentru a marca, așa cum se cuvine acest eveniment, joi, 24 mai la Muzeul Național de Istorie a României din București a fost vernisată expoziția “CENTENAR. Republica Armenia. România – Marea Unire”. Această expoziție a fost gândită și organizată de Ambasada Republicii Armenia în România, Muzeul Național de Istorie a României și Uniunea Armenilor din România. La vernisaj au participat personalități ale vieții politice și culturale românești, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, precum și numeroși membri ai comunității armene și nu numai. Au fost prezenți dl. deputat Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România.
Au luat cuvântul dl. Cornel Constantin Ilie, Director adjunct al MNIR, E.S. dl. Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia în România, dl. deputat Varujan Vosganian, Președinte al Uniunii Armenilor din România, precum și dl. Gheorghe Popa, Secretar de Stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale al României.
În alocuțiunea sa, printre altele, E.S. dl. Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia în România a subliniat faptul că expoziţia vernisată este dedicată unui aspect cu adevărat important în istoria poporului armean – aniversarea Centenarului proclamării Primei Republici a Armeniei. El a menţionat că e simbolic că România marchează, de asemenea, o foarte importantă aniversare anul acesta – Centenarul Marii Uniri – şi că nu este nicio coincidenţă în aceasta. În urmă cu 100 de ani, armenii şi românii au fost de fapt aliaţi în timpul Primului Război Mondial, că uneori erau umăr la umăr în aceleaşi tranşee şi că destinul nostru era decis foarte adesea în aceleaşi săli şi camere diplomatice.
Dl. Deputat Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România a dat citire unui mesaj din partea Președintelui Senatului României, dl Călin Popescu Tăriceanu, care menționa că: “ Evenimentul de astăzi este dedicat împlinirii a 100 de ani de la Proclamarea Primei Republici Armenia, fondată în anii Primului Război Mondial. Acea perioadă, de la începutul secolului XX, are o însemnătate aparte atât pentru România, cât și pentru Armenia. Este simbolic faptul că astăzi vernisăm această expoziție organizată de Ambasada Republicii Armenia cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României și a Uniunii Armenilor din România, expoziție care îmbină armonios două aniversări importante pentru istoria celor două popoare și țări: Centenarul Marii Uniri și Centenarul Primei Republici a Armeniei. Comunitatea armeană și-a manifestat într-un mod exemplar recunoștința și loialitatea față de noua patrie, România. Printre eroii martiri ai Armatei Române din primul război mondial se numără numeroși soldați de etnie armeană. În București există un monument dedicat memoriei lor. Se cuvine să evocăm în acest context figura locotenentului Gabriel Pruncu, căzut la datorie la numai 21 de ani. Pentru a comemora sacrificiul său eroic, bustul său turnat în bronz a fost amplasat în fața gării din Mărășești, pe care a apărat-o cu prețul vieții sale. Și aș mai adăuga pe generalul Iacob Zadik, unul dintre conducătorii Armatei Române în Primul Război Mondial, care a avut o contribuție însemnată la unirea Bucovinei cu România. Regatul României a recunoscut Republica Armeană creată în anul 1918. Așa cum este prezentat în această expoziție, în urmă cu 100 de ani, la București funcționa Consulatul Republicii Armenia, care, cu acordul Regatului României, elibera acte oficiale refugiaților și emigranților armeni, chiar și după destrămarea Primei Republici Armene. Multe elemente comune ne leagă și în prezent, și în această privință putem remarca faptul că România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Armenia în decembrie 1991. Îmi exprim, și cu acest prilej aniversar, încrederea că relațiile bilaterale dintre țările noastre vor continua în același spirit și că patrimoniul comun de valori și istorie care există între popoarele noastre va continua să ofere o susținere solidă a relațiilor parteneriale dintre Uniunea Europeană și Republica Armenia.”
Dl. Varujan Vosganian a mai adaugat câteva cuvinte subliniind si evocând că ” în urmă cu 99 de ani s-a înfiinţat Uniunea Armenilor din România ca să ofere certificate refugiaţilor armeni. Atunci când reprezentanţii comunităţii au solicitat Guvernului să primească supravieţuitori din genocidul armean, Guvernul a pus condiţia la nivelul comunităţii să se formeze o organizaţie care să garanteze etnia, provenienţa şi integrarea socială a refugiaţilor, aşa cum, din păcate, după 100 de ani Europa nu face şi s-a înfiinţat Uniunea Armenilor din România. (…) Această Uniune a Armenilor din România a dat certificate de etnie armenilor, ca să poată veni în ţară şi ironia istoriei face ca, după 100 de ani, eu, nepotul bunicului meu care a venit în ţară prin intermediul Uniunii Armenilor, să fiu eu însumi preşedintele Uniunii Armenilor şi să particip la deschiderea acestei expoziţii.”
În încheiere dl. Secretar de Stat Gheorghe Popa a avut un discurs apreciativ și sentimental la relațiile dintre comunitatea armeană și români, reamintind participanților de spiritul de sacrificiu, în vremuri grele, dragostea de Dumnezeu și de țară, trăsături comune ce i-au unit dintotdeauna pe armeni și români.
Vizitatorii au putut admira și vedea, poate pentru prima oară, obiecte reprezentative pentru cultura armenilor din România, deţinute de Muzeul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România – Casa de Cultură “Dudian”, printre care se numără: însemnele primului consulat al Republicii Armenia din Bucureşti, deschis în 1918, câteva permise de reşedinţă pentru refugiaţii armeni sosiţi în România după 1918, pașapoarte, bancnote aparținând Primei Republici Armene, precum şi câteva documente din fondul patrimonial al Uniunii Armenilor din România: ediţia din 1928 a publicaţiei “Ararat”, registrul de evidență cu fotografii ale orfanilor armeni sosiţi în România în 1923 și care au primit găzduire la orfelinatul și școala armeană de la Strunga, județul Iași.
Expoziția va mai putea fi admirată timp de o lună la sediul MNIR, după care va urma un traseu itinerant pe la toate sucursalele UAR din țară.
Nu în ultimul rând se cuvine să-i menționăm și să le mulțumim celor care au făcut posibilă realizarea acestei expoziții, Mihai Stepan Cazazian, redactor-șef al revistei Ararat, Eduard Antonian, redactor al aceleiași publicații Ararat, Silvia Terzian și Sirun Terzian din partea UAR, precum și tehnoredactorilor editurii Ararat, Laurențiu Popescu și Mihai Hățulescu.
A Pirumian
foto Marius Amarie (MNIR)