Veneția și Piața San Marco la Erevan
Patru dintre cele mai reprezentative picturi aparținând secolului al XVIII-lea venețian puse la dispoziție de către Fundația Paolo și Carolina Zani, patru faimoase opere ale lui Canaletto, Bernardo Belloto, Michele Marieschi și Guardi’, au fost expuse în salonul central al Președinției Republicii Armenia începând din data de 24 septembrie 2020. ( vezi detalii în articolul publicat aici )
Evenimentul cultural s-a putut realiza și datorită răbdării și competenței organizatorilor, care au trebuit să depășească multe situații neprevăzute,
cauzate în mare parte de restricțiile și de grava situație derivată din evoluția și răspândirea pandemiei de Covid-19.
În discursul de deschidere a vernisajului, președintele Republicii Armenia, Armen Sarkissian, a amintit sensul și efectele bilaterale ale evenimentului, cât și geneza lui, importanța conversațiilor avute cu Sergio Matarella, președintele Italiei, cât și cu Vincenzo Del Monaco, ambasadorul italian la Erevan. Este vorba, a menționat președintele Sarkissian, de un important schimb cultural, pentru că, în viitoarea vizită pe care o va face în Italia, intenționează să aducă câteva dintre cele mai importante picturi, opere, de o înaltă valoare istorică și culturală pentru Armenia. Președintele Armeniei a menționat și a apreciat eficacitatea acțiunii diplomatice a ambasadorului italian Vincenzo Del Monaco, care la rândul său a spus, că s-a bucurat de o mare atenție și considerație din partea autorităților armene.
Capodoperele din secolul al XVIII-lea expuse la Erevan și care reproduc patru viziuni diverse ale Pieții San Marco din Veneția, nu au fost alese în mod întâmplător; la fel și secolul amintit. Perioada menționată evidențiază intensitatea relațiilor dintre armeni și italieni, cât și stabilirea la Veneția a părintelui Mechitar de Sebaste, mai precis în insula San Lazzaro, la propria congregație de călugări catolici. Veneția în acea perioadă nu reprezenta un caz izolat, de fapt în alte locuri din Peninsula italiană, negustorii armeni sau de origină armeană aveau funcții de înalt nivel în viața economică, socială și culturală a multor orașe. De exemplu, în anul 1701 la Livorno a fost construită Biserica Armeană Sfântul Grigore Luminătorul, de rit armean. Evenimentul cultural descris în rândurile de mai sus, face parte din inițiativele Președenției Italiei și a Rețelei Institutelor Europene de Cultură (EUNIC).
Simona Paula Dobrescu
(nota red. acest articol a fost primit la redacție pe 1 octombrie, după ce a început conflictul din Karabagh )
Gabriel Antonie Lazarovici: 
Cristina: 
EUGENIA: 
Maria Erzian: