VECHI ŞI IMPORTANTE PREZENŢE ARMENE

            Recent, vechiul nostru prieten, armenologul dr. Artsvi Bakhchinyan de la Erevan a publicat în săptămânalul „Horizon Kragan”, care apare la Montréal, un interesant interviu cu istoricul  Maxime K. Yevadian din Lyon, specialist în creştinarea Armeniei şi al culturii armene antice şi medievale.    

            Născut la Fréjus, în Franţa, acesta este titularul Catedrei de armenologie la Universitatea Catolică din Lyon, catedră care există încă din 1987. În 2006, el a înfiinţat o asociaţie consacrată dezvoltării culturii armene în Occident, dar mai ales în Franţa. Această asociaţie urmăreşte editarea unor publicaţii care oferă sinteze la nivel universitar, pentru un public de expresie francofonă şi altele relative la această cultură milenară, destinate unui public larg, cu precădere pentru şcolile primare, secundare, pentru studenţi şi adulţi. Totul într-un mod care nu are echivalent în Europa Occidetală.

            Din lungul interviu al istoricului franco-armean am reţinut o serie de nume de oameni şi de locuri care au legătură cu prezenţe armene pretitndeni. Iată câteva exemple:

            – Încă din 1774, armeanul Hakob Chahamirian publica în India Constituţia viitoarei Republici parlamentare a Armeniei;

            –  „Metamorfozele lui Tigran”, în două volume, redactate de istoricul Maxime K. Yevadian, cuprind lucrări rare şi, în general, necunoscute – subiecte şi eroi armeni în opere muzicale şi piese de teatru europene din Evul Mediu târziu.Astfel, a fost redactată o carte (128 de pagini) despre trei subiecte interesante şi originale. În 2011, a fost publicată o listă cu 20 de opere pe teme armeneşti; – A fost dezvoltată o aplicţie despre patrimoniul armean din afara Armeniei – „Armenian Traveler’s Guide”. S-a început cu cele trei oraşe italiene Veneţia, Ravenna şi Milano, cu circa o sută de puncte de interes. Şi s-ar părea că doar în Europa există aproape 10.000!

            La modul general, trebuie de ştiut că armenii au venit în Occident cu vreo douăzeci de secole în urmă, trecând prin situaţii diferite.

            În Antichitate, aflăm că Roma i-a primit pe principii armeni pentru a-şi desăvârşi studiile. Mai apoi, în Antichitatea târzie, misionarii armeni parcurgeau Europa pentru răspândirea creştinismului. Pe la mijlocul secolului al VII-lea, în oraşul Roma exista o mănăstire armeană. Ulterior, au urmat cuceririle seldjukide, mongole, timuride şi altele, care au  provocat un declin implacabil al societăţilor creştine din Orientul Mijlociu, în ciuda unor momente din timpul Cruciadelor. Perioada otomană a fost o perioadă lentă, de „digerare” a creştinilor, cu finalul tragic pe care îl cunoaştem – Genocidul Armean, început în 1915. Europa a servit mai mult ca azil, decât ca susţinere şi s-a folosit pe larg de iscusinţa şi cunoştinţele acestor creştini.

            Iată acum câteva locuri uimitoare din Europa, care au legătură cu armenii:

• La Paris, la Panteon, după cum se ştie, sub bolţile sale odihnesc nume mari ale naţiunii franceze. Dintre cele patru statui ale unor nume mari ale literaturii franceze, cea a lui Jean-Jacques Rousseau, în mărime naturală, poartă un costum armenesc!
  • Tot la Paris, se află Biblioteca Ste.Geneviève, care este socotită una dintre cele mai mari din Capitala franceză. Pe faţada clădirii principale, pe steagul francez, se poate citi numele savantului,filozofului, poetului, militantului politic şi militar armean Grigor Magistros (cca.990-1058).
  • Florenţa, unul dintre renumitele oraşe ale artei, în Evul Mediu, şi-a luat ca patron spiritual pe soldatul Miniato, mort ca martir, adică Minas şi se subliniază că nu există o panoramă mai frumoasă asupra acestui oraş toscan decât din piaţeta mănăstirii San Miniato al Monte. Deasupra altarului acestei biserici există un mozaic din secolul al XIII-lea, unde alături de imaginea sfântului este scris: „San Miniato Rex Erminie” (Sf. Minas Rege al Armeniei). Suntem asiguraţi că aceste două exemple nu se datorează armenilor, ci reflectă pur şi simplu viziunea pe care au avut-o europenii, de-a lungul vremii, despre Armenia şi armeni.

– În Piaţa San Marco din Veneţia, cea mai vizitată din lume, pe coloanele catedralei San Marco există 31 de graffiti armene (pe care cercetătorul franco-armean le-a editat în 2017), lăsate de către negustori armeni – atâtea dovezi discrete ale relaţiilor dintre Serenissima şi poporul armean.

M.K.

            În imagine: O miniatură armeană reprezentandu-l pe Grigor Magistros.

by Mihai Stepan Cazazian