VECHIUL  CALENDAR ARMENESC /ՏՇԲԴ-ՏՇԲԷ (4514-4515)

Toți știu povestea calendarului: calendar au avut sumerienii, asiro-caldeenii, babilonienii, egiptenii, aztecii și incașii etc. Apoi au fost introdus calendarul iulian, gregorian, și  astăzi aproape tot globul se serveste de calendarul universal unde anii se socotesc de la Nașterea Domnului Iisus Hristos (afară de unele țări musulmane care țin cont de anii Hegirei). Înainte de creștinare (anul 301) armenii au avut un calendar propriu, armenesc, de care însă puțini știu. Astăzi vom povesti câte ceva despre acest calendar, PUN  TOMAR HAYOȚ.

          Unii specialiști au asemuit calendarul armenesc cu cel egipean. Ambele calendare aveau mai puțin decât anul solar un sfert de zi. Eroarea s-a acumulat și a fost corectată  după trecerea a 1460 ani (calendarul Iulian). Acea perioadă egiptenii au numit-o perioada Sotis, iar armenii perioada lui Hayk. Conform tradiției păstrate în vechile manuscrise, începutul calendarului armenesc era legat de victoria  lui Hayk asupra lui Bel (Asiria). Savantul Ghevond Alișan a calculat data și a găsit-o cu 2492 ani în urmă. Iar numele lunilor calendarului au fost denumite după numele celor 12 fii si fiice ale sale: Navasart, Hori, Sahmi, Dre, Kaghoț, Araț, Mehegan, Areg, Ahegan, Mareri, Margaț, Hrotiț și Aveliaț. Egiptenii au trecut la anul calendaristic fix în timp ce armenii au continuat folosirea calendarului mobil. Dupa Conciliul Universal de la Niceea (325) calendarul Iulian a fost adoptat de toate popoarelel creștine. Însă armenii au continuat să folosească același calendar mobil.  Ei au stabilit sărbătorile ca  și celelalte popoare după tabelul elaborat de Andreas Bizantinul pe 200 de ani (352-551), iar dupa această dată au folosit indicatorul pascal alcătuit de Eas Alexandrinul pe 532 ani. Mărturia manuscriselor vechi arată că în sec.VII, din însărcinarea lui Anastas Agoreți, astronomul și geograful Anania Șiragați a elaborat un proiect de calendar fix, care însă nu a fost folosit.

Conform calendarului armenesc cel vechi, anul începea la 1 a lunii Navasart (care acum corespunde cu 11august). Anul cuprindea 12 luni a câte 30 de zile, iar zilele rămase erau cuprinse în luna numită Aveliaț (Suplimentar) si dura 5 zile iar în anii bisecți 6 zile.

Primul calendar armenesc s-a numit „Barzadumar” care s-a tipărit la 1513 la Veneția în tipografia lui Hagop Meghapart.

În anul 1788 în activa comunitate armeană din India  Șahamir Șahamirian, argumentează renunțarea la calendarul armenesc existent în Armenia. El o face în preambulul unei Constituții a Armeniei elaborate de el. El spune: „ În neamul armenesc era obiceiul ca noul an  să înceapă în luna Navasard. Care nu corespunde cu cele patru anotimpuri și nu arată când începe nici primăvara, nici vara, nici toamna, nici iarna și din pricina asta numele lunilor și-au păstrat importanța doar pentru cărțile armenești. Iar anul nostru nou începe la șase ianuarie zi în care sărbătorim nașterea și Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Vechile luni ale anului din calendarul armean erau: Navasart (11 august-9 septembrie), Hori (10 septembrie ­  9 octombrie) etc. Este de remarcat că   fiecare zi avea numele său: 1-Areg, 2-Hrant, 3-Aram, 4-Marcar, 5-Ahrank, 6-Mazdeh, 7-Astghic, 8-Mher, 9 ­Țopaper, etc. …27-Vahagn, 28-Sim, 29-Varag și 30 Kișeravar. Dar zilele suplimentare „Aveliaț” (luna de cinci zile )aveau și ele nume distincte: Ludz, Yeghceru, Đzgravori, Ardahuyr și Paraznot. Zilele săptămânii erau denumite după numele planetelor: Luni – Lusni or, Marți-Hrati or, Miercuri-Pailadzui or, Joi-Lusntagi or, Vineri – Arusiagi or, Sâmbătă-Yrevaki or. Cele 24 de ore ale zilei aveau fiecare numele său propriu: ora 00.00: Khavaragan, ora 1-Aghciamughci, ora 2-Mutațial, ora 3  Șaghavotn, 4 Gamavotn, 5-Pavagan, 6-Havtapealn, 7-Kizgan, 8-Lusagemn, 9-Aravot, 10-Lusapayl, 11-Payladzu, 12-Ayg, 13-Dzayg, 14-Zoațal,15-Djarakayteal, 16-Șaravigheal, 17-Yergradesn, 18-Șandagal, 19-Hragat, 20-Hurtapeal, 21-Taghanteal , 22-Aravarn, 23-Arpoghn.

Astfel data de 5 ianuarie 2022, ora 19 era: ՏՇԲԴ Քաղոց Ահրանք Հրակաթն։

După unii autori însă data de început a calendarului armean e chiar mult mai veche. Astfel un volum acum publicat la Erevan având ca autor pe D-na Nazeli Margarian, dedicat calendarului si cronologiei armene, și a cărui lansare va avea loc în curând, aduce începuturile calendarului armean la o dată cu mult mai veche. 

ARPIAR  S.

by Mihai Stepan Cazazian