VATICAN / Sfântul Grigore din Narek (Surp Krikor Naregați) a fost înscris în Calendarul Roman General și va fi sărbătorit pe 27 februarie

Prin decretul Papei Francisc, ziua de 27 februarie va fi sărbătorită, în Calendarul Roman General, ca Ziua Pomenirii Sfântului Grigore din Narek (Surp Krikor Naregatsi), un călugăr armean din secolul al X-lea, teolog și cărturar cu scrieri mistice.

Prin același decret au mai fost înscrişi în Calendarul Roman General, la 10 mai sfintul Ioan de Avila (a trăit în Spania secolului al XVI-lea) şi la 17 septembrie Hildegarda von Bingen (călugăriţă catolică germană).

Noile comemorări liturgice trebuie să fie indicate în toate calendarele şi cărţile liturgice în vederea celebrării Sfintelor Liturghii şi a Liturghiei Orelor, iar textele liturgice care urmează să fie adoptate trebuie traduse, aprobate şi publicate sub îngrijirea Conferinţelor Episcopale.

Reamintim că pe 12 aprilie 2015, la Sfânta Liturghie cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Genocidul suferit de poporul armean, Papa Francisc l-a proclamat pe Sfântul Grigore din Narek Doctor al Bisericii, sfântul armean devenind cel de-al 36-lea doctor al Bisericii Catolice.

Preot călugăr născut la Andzevatsik (pe atunci Armenia, în prezent Turcia) în jurul anului 950 și mort la Narek (pe atunci Armenia, în prezent Turcia) în jurul anului 1003, ieromonahul din secolul al X-lea care a contribuit în mod esențial la formarea limbii armene clasice avea să rămână peste secole în memoria creștinătății drept „Străjerul Armeniei”.

Originar dintr-o familie de scriitori și oameni ai Bisericii, Grigore – cel care avea să scrie “Cartea plângerii” – s-a bucurat de mic de îndrumarea spirituală și cărturărească a tatălui său, Episcopul Khosrov, la rândul său autor de scrieri bisericești, precum un comentariu privitor la Sfânta Liturghie. De asemenea, a avut alături pe Anania Vartabed, un văr, care a condus mănăstirea din Narek.

Împreună cu cei doi frați ai săi, Grigore a ales de foarte tânăr să-l urmeze pe Isus, consacrându-se slujirii lui Dumnezeu în mănăstirea din Narek. Devenit preot la vârsta de 25 de ani, Grigore avea să se dedice scrierilor de texte bisericești: comentarii la cărți sacre, rugi, cântări și imnuri. De altfel, numeroase dintre rugăciunile scrise de Sfântul Grigore din Narek sunt prezente și azi în Liturghia armeană.

„Cartea plângerii” este considerată opera de căpătâi a sfântului armean declarat Doctor al Bisericii Universale. Alcătuită din 95 de rugăciuni purtând titlul „Conversaţie cu Dumnezeu din străfundul inimii”, cartea reprezintă un ghid de rugăciune pentru credincioșii din întreaga lume. Considerată ca fiind una dintre capodoperele poeziei și misticii din toate timpurile, opera era într-atât de populară în rândul armenilor încât, prin metonimie, ajunsese chiar să fie numită „Narek”. Versurile Sfântului erau atât de populare încât mulți armeni știau să recite versete din Biblie împreună cu fragmente din „Cartea plângerii” a Sfântului Grigore din Narek.

by Mihai Stepan Cazazian