Arhiepiscopia Armeana

VARTANANK – 1036 de martiri ai Marii Bătălii

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sărbătoarea Sfinților VARTANANŢ este comemorarea a 1036 de martiri, care s-au jertfit pentru credinţă şi ţară  în războiul contra Persiei Sasanide, în anul 451, pe câmpia Avarayrului. Această sărbătoare  însumează  memoria eroilor căzuţi pentru patrie şi neam de-a lungul timpurilor.

           În anul  449, regele Hazkert  al II-a al Persiei, trimite  un edict oficial către Armenia, Gruzia şi Aghvank, cerându-le să se convertească la religia zoroastru (Zarathustra). În oraşul Artaşat se ţine o adunare, codusă de Patriarhul Hovsep  Hoghoţmeţi (440-452), la care participau clericii, nobilii, deasemeni, erau prezenţi  sparapetul (comandantul de armată) Vartan Mamigonian (fiind fiul fiicei  Patriarhului Sahak Partev (387-439)) şi marzpanul (guvernator) Armeniei Vasak Siuni. Participanţii la adunare,  în scrisoarea de răspuns adresată lui Hazkert II-a,  au prezentat şi explicat  amănunţit  teoria creştină, refuzând ordinul regelui.

           În primăvara anului 451, o armată considerabilă, aproximativ 200 de mii pe  luptători, sub comanda lui Muşkan Niusalavurt, intră în Armenia şi campeză în provincia Artaz, pe malul drept al râului Tăghmut. Pe 26 mai, pe  malul râului, pe câmpia  aflată  în apropierea satului Avarayr, începe bătălia. În bătălia eroică cade viteazul Vartan, împreună cu 8 nobili: Khoren Khorkhoruni, Artak Paluni, Taciat Găntuni, Hămayak Dimaksian, Nerses Kagiperuni, Vahan Gănuni, Arsen Înţaeţi,  Karekin  Sărvandzianţ,  şi cu  membrii familiei lor, 296 de persoane, şi cu încă 740 de martir, cifra celor căzuţi în luptă ajungând la 1036. Pierderile inamicului erau de 3 ori mai mari. Bătălia de la Avarayr  se termină  fără a se declara învinşi şi invingători, luptătorii retrăgându-se în poziţiile iniţiale. Cum spune  istoricul Eghişe: ,,S-au ridicat viteji contra viteji, dar nici o parte nu a învins’’.

          În rezultatul final, în lupta contra perşilor, războiul se termină cu victoria poporului armean, epicentrul fiind Avarayrul.  Aici armenii  prin viaţa  lor mărturisesc faptul, ,,că creştinismul este  culoarea pielii lor’’. Persia  a fost nevoită să restabilească  situaţia  precedentă în Armenia, lăsându-i  în pace pe armeni  în credinţa lor creştină,  concomitent, recunoscând autonomia nobililor armeni  în viaţa internă a ţării.

           Biserica Armeană prăznuieşte această sărbătoare în joia înaintea Postului Mare de Paşti. Conform unor comentatori, Biserica Armeană nu prăznuieşte această sărbătoare pe 26 mai, probabil cauza fiind faptul că Patriarhul Vărtanes A Partev, în sec IV, deja în calendarul  bisericesc  stabilise o sărbătoare în memoria  eroilor martiri armeni, conduşi de sparapetul (comandantul) Vartan Mamigonian, care se jertfiseră în războiul din anul 337, contra cotropitorilor persi. Această sărbătoare, cu o mare probabilitate a fost sărbătorită chiar în joia înaintea Postului mare, care în sec V s-a unit cu  prăznuirea martirilor de pe câmpul Avarayr, cu denumirea de Vartananţ, şi deci, ziua sărbătorii a rămas neschimbată.

          Sărbătoarea Sfinților VARTANANŢ este zi onomastică pentru toţi aceia care poartă nume de ostaşi sau comandanţi de oşti: Vartan, Karekin, Khoren, Taciat, Vahan, Hămayak, etc.

Cu aceasta ocazie joi, 11 martie, la ora 10:30, se va oficia Sf. Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din București.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *