Redactor

UN IMPORTANT PICTOR ETIOPIANO-ARMEAN : ALEXANDER  „SKUNDER”  BOGHOSSIAN

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

         Într-un recent număr (24 din 22 octombrie 2021) al săptămânalului „România literară”, organ al Uniunii Scriitorilor din România, mi-a atras atenţia articolul „Suprrarealismul – repere internaţionale”, semnat de Edward Sava, corespondent din New York. Autorul prezintă şi comentează expoziţia „Surrealism Beyond Borders” (Suprareliasmul dincolo de graniţe), organizată de Muzeul de Artă Metropolitan din New York, în colaborare cu Tate Gallery din Londra, în care unele spaţii sunt consacrate istoriei curentului suprarealist în diferite zone geografice mai puţin cunoscute. Mi-a atras atenţia comentariul consacrat unui nume armenesc: „Născut în Etiopia, influenţat şi el de Lam, Skunder Boghossian propune în „Zbor de noapte:frică şi încântare” (1964) o sinteză foarte interesantă între reprezentarea unor coşmaruri suprarealiste (sau ţinând de universul lui Goya) şi un decorativism oriental, plin de culori fabuloase, populat cu fiinţe mitice parcă ieşite din manuscrise copte sau armeneşti.”

          Incitată de acest personaj original, am căutat şi am aflat o mulţime de lucruri interesante. Iată o sinteză a lor:

          Alexander „Skunder” Boghossian a fost un pictor şi profesor de artă etiopiano-armean, născut la Addis Abeba în 1937 şi decedat la Washington (DC) în 2003. A fost unul dintre cei mai apreciaţi artişti negri contemporani, provenind din continentul african, care a reuşit să atragă atenţia pe plan internaţional. S-a născut cu un an şi jumătate după cel de-al Doilea război italo-abisinian. Mama sa era etiopiană, iar tatăl – Kosrof Gorgorios Boghossian, de origine armeană, a fost colonel în armata imperială, iar bunicul Kosrof Gregorios Boghossian – un negustor armean care stabilise relaţii de prietenie cu împăratul Menelik II (1844-1913) şi lucrase în interesul acestuia din urmă, ca ambasador itinerant în Europa.

          Tatăl artistului a fost activ în rezistenţa împotriva ocupaţiei italiene şi  făcuse şapte ani de închisoare, pe vremea când Alexander era copil. De altfel, acesta, împreună cu sora sa Aster (Esther), a fost crescut de mătuşa Kathig Boghossian, funcţionară la Ministerul Agriculturii din Addis Abeba.

Autoportret ( 1961)

          Am mai aflat că, în timpul claselor primare şi secundare, Alexander a devenit fluent în limbile amharic (limbă liturgică în Biserica Ortodoxă Etiopiană), armeană, engleză şi franceză. A luat lecţii particulare de artă la Teferi Makonnen School din oraşul natal, precum şi cu istoricul de artă etiopiană, pictorul de acuarele Stanislas Chojnacki. Totodată, a fost un mare amator de jazz. Tânărul artist a cucerit o bursă guvernamentală, care i-a permis să plece la Londra, pentru a  studia la trei şcoli de artă, iar peste alţi doi ani, în 1954,  la Paris, unde a studiat şi apoi a predat la Académie de la Grande Chaumière. În timpul petrecut la Paris, a fost influenţat de forţe creative din arta modernă, precum Paul Klee, André Breton, Georges Braque şi Ernst Max, dar şi de artistul afro-cubanez Wifredo Lam, precum şi de arta vest-africană şi coptă. Totodată, a fost influenţat de filosofia şi mitologia africane.

„Zbor de noapte: frică şi încântare” (1964)

          În 1966, s-a întors acasă, predând la Şcoala de Belle Arte din Addis Abeba până în 1969. După un an, a plecat în SUA, la Atlanta (GA), unde a făcut cunoştinţă cu Black Arts Movement, mişcare culturală afro-americană din epocă, fiind influenţat şi inspirat de această BAM. Picturile sale timpurii depindeau de combinaţia unor forme biomorfice şi notaţii abstracte, detaliate în amănunţime, populându-şi spaţiile noului său gen de a lucra cu motive îndrăzneţe, policromatice, geometrice şi africane. Totodată, ţinând cont de îndelungata tradiţie etiopiană a picturii din biserici şi din manuscrisele miniate încă din secolul al VIII-lea, artistul s-a hrănit din aceste tradiţii culturale. El s-a concentrat pe folosirea culorii pentru anluminare, pentru crearea unor dimensiuni suprapuse ale formelor. A preţuit mult şi importanţa ritmului în picturile sale.

          După ce a predat la Centrul pentru Artă Neagră din Atlanta, artistul s-a mutat la Washington (DC), unde a predat la Universitate din 1972 până în 2001.

          Alexander „Skunder” Boghossian a fost primul artist african contemporan, căruia i s-a achiziţionat o lucrare de către Muzeul de Artă Modernă din Paris, iar Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York i-a achiziţionat o cunoscută lucrare  din 1964 („Ju-Ju’s Wedding”).

          Lucrări ale lui „Skunder” au fost expuse la Muzeul de Artă Africană din cadrul Institutului Smithsonian de la Washington (DC), la Studio Modern din Harlem (NY) şi la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Addis Abeba, iar una dintre cele mai vechi şcoli laice din Addis Abeba îi poartă numele – „Skunder Boghossian” College of Performing and Visual Arts.

          Din păcate, nu l-am găsi în surse de informare armene. Ar fi fost interesant. Poate că am fi aflat dacă a fost cumva influenţat şi de picturile din miniatura armeană.

          Încă un amănunt, lucrări ale acestui artist etiopiano-armean au fost vândute la case de licitaţii la cote foarte înalte. (M.K.)

One Response to UN IMPORTANT PICTOR ETIOPIANO-ARMEAN : ALEXANDER  „SKUNDER”  BOGHOSSIAN

  1. Gabriel Antonie Lazarovici November 18, 2021 at 4:16 pm

    In 2018 a aparut in Armenia in online -ul azg.com un articol semnat de Artsvi BAKHCHINYAN. Datele sunt asemanatoare cu cele din Romania literara, dar mai bogate in continutul biografic. Reiese ca „Skunder” vorbea fluent limba armeana si chiar a participat la activitatile armenesti desfasurate in epoca Paris. Din articolul lui Artsvi BAKHCHINYAN ar reiesi ca „Skunder” nu a fost influentat de pictura armeana. Probabil ca se gasesc mai multe informatii in Limba amhar? sau armeana vestica.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *