UGAB -Paris / Conferință despre genocidul armean, oglindit în literatura armeanà

Michel Marian, filozof, profesor la Sciences Po Paris, scriitor (autorul càrtii « Le génocide arménien, de la mémoire outragée à la mémoire partagée »), a tinut o conferintà la UGAB Paris, despre genocidul armean, oglindit în literatura armeanà. A ales spre exemplificare trei autori : Zabel Essayan, Yervant Odian si Aram Andonian. Criteriul de selectie al autorilor a fost în primul rând faptul cà sunt autori armeni, a càror opere au fost traduse în francezà, pentru a fi accesibile unui public cât mai larg si bineînteles calitatea literarà a operelor acestor autori.

Fàcând o paralelà cu memoriile despre Holocaust, conferentiarul a subliniat faptul cà, în timp ce autori ca Primo Levi sau Elie Wiesel (care era copil la vremea Holocaustului), aveau alte meserii, dar si-au gàsit în scriere o menire ulterioarà evenimentelor tragice pe care le consemneazà, acesti autori armeni erau déjà scriitori consacrati .

Zabel Esayan , scriitoare de limbà armeanà cunoscutà în Turcia, o intelectualà care studiase la Sorbona la Paris, care s-a implicat timpuriu în apàrarea cauzei armenilor  a fost trimisà de Patriarhul armean de la Constantinopol sà investigheze despre masacrele de la Adana. In urma acestei càlàtorii în tragedia masacrelor, ia nastere cea mai cunoscutà carte a ei « Printre ruine » în 1911.

Ervant Odian, satirist, nàscut înt-o familie renumità si bogatà din Constantinopol, a scris , printre multe altele, « Jurnalul deportàrii », el find deportat chiar în 1915, ajunge pânà la Deir Zor, supravietuieste si reuseste sà se întoarcà si publicà acest jurnal în 1918. Jurnalul a fost tradus si prefatat de Krikor Beledian. Titlul in armeanà este infinit mai sfâsietor : « Anidzial darinerà »(Anii blestemati).

Aram Andonian, jurnalist, istoric si scriitor armean din Constantinopol, publicase déjà « Ràzboiul din balcani » în 1913. A fost deportat tot în 1915, a supravietuit si a scris despre « arestarea si deportarea intelectualilor », « pe drumul exilului », « In acest foc infernal », etc. El este cel care a putut reuni celebrele telegrame ale lui Talat Pacha, despre descifrarea càrora a scris recent Taner Akcam.

Prezentarea autorilor a alternat cu lectura unor scurte pasaje ale operelor. Am citit multe càrti màrturii despre ororile genocidului dar observ cà existà mereu altele, care-ti îngheatà sângele în vine, care te fac sà gândesti cà nu existà ràu mai odios decât cel pe care-l poate face un « om » semenilor sài ; cred cà omul întrece în oroare orice animal.

Alice PAMBUCCIAN GRIGORIAN

by Mihai Stepan Cazazian