Traducerea simultană îţi poate cauza migrene… Igor Anisimov, despre profesia de traducător

            Meseria de traducător este o profesiune din domeniul activităților lingvistice, care are ca obiect transpunerea textelor din diverse domenii scrise într-o limbă (clasică sau modernă), într-o altă limbă. Dar.. “ce mare lucru e traducerea..?!”, poate vei auzi de unii spunând despre specialitatea de traducător, care cred că pot deveni traducători într-o noapte. Însă de ce fel de dificultăţi ascunde această profesie în spatele ei, despre acesta am discutat cu traducătorul din Armenia, Igor Anisimov, care este de origine armeană (mama sa fiind armeancă, tatăl rus), dar a trăit în România.

Cariera sa de traducător a început din anul 2007 care continuă până acum. Între 2005 – 2008 I. Anisimov a primit diploma de specialitate în domeniul jurisprudenței a “Universităţii de Nord” la Erevan, Republica Armenia. Între anii 1996 – 2000 a studiat la Facultatea de Drept de “Universitatea Ecologică din Bucureşti”. Între 2010-2012 a lucrat la Comitetul Olimpic din Armenia ca traducător de limbile română-armeană, continuându-şi activitateala la Federaţia de Judo din Armenia, la Serviciul de Securitate Națională a Republicii Armenia, iar între 2012-2013 a fost autorizat de către Departamentul Juridic de Interpretare în Instanță pentru jurisdicție generală din Kentron şi Nork-Maraş, la Curtea de Apel. În 2012 a tradus pentru proiectul Taiex al Comisiei Europene cu următorul subiect: “Misiune de experţi privind instrumentele şi standardele de calitate în procedura de azil”, în 2012 a lucrat tot la proiectul Taiex cu subiectul “Misiune de experți privind informații din ţara de origine”. În anul 2013 a efectuat traducere simultană pentru programul operațional comun din bazinul Mării Negre din cadrul (IEVP) din UE cu următorul subiect: “Capacitatea de dezvoltare urbană integrată”, iar în 2013 translator pentru municipalitatea de Erevan, precum şi în timpul vizitei oficiale a Primarului General de București în Erevan (la întâlnirea cu primarul, președintele Republicii Armenia, Catolicosul Gareghin al II).

 Domnule Anisimov, trăind mai mult în Armenia şi limba Dvs. maternă fiind armeana, cum aţi învăţat limba română?

– Am învăţat-o în România, căci am trăit la Bucureşti aproape zece ani. Acolo am făcut  Facultatea de Drept în limba română, ceea ce m-a ajutat să-o stăpânesc mai repede.

De ce aţi ales tocmai profesia de traducător?

– Nu eu am ales această profesie, ci s-a ales în mod automat. Totul a început atunci, când stăteam într-un bar cu nişte prieteni cu care discutam în engleză, iar la cealaltă masă stăteau alte persoane, care vorbeau tot în engleză, dar în engleză stricată, incorectă. Mi-am dat seama, că unii dintre ei erau români după accentul lor, iar unul dintre ei, de naţionalitate armeană, spunea, că apa de Erevan este de foarte bună calitate şi că poţi s-o bei din robinet. Însă el nu ştia cum se spune robinetul în română. Dorind să le dau o mână de ajutor în traducere, m-am implicat în discuţie. De atunci mi-au oferit să fiu traducătorul lor, şi am colaborat cu ei aproape de doi ani de zile. Încetul cu încet au început să mă cunoască şi alţi oameni din alte domenii, făcându-mi noi oferte interesante de colaborare.

Cum vă simţiţi ca traducător, translator?

– Mă simt foarte bine. Îmi place această meserie, pentru că prin ea am posibilitatea să cunosc mulţi oameni, specialişti interesanţi din diverse domenii. Datorită rolului meu de traducător am dobândit prieteni foarte buni în România, cu care ţin legătură până în ziua de astăzi. În România, mi-am trăit cea mai bună şi importantă parte din viaţă. Fapt, care şi-a pus amprenta pe specialitatea pe care am ales-o ulterior.

De ce fel de dificultăţi întâmpină, de obicei, un traducător în activitatea sa de zi cu zi?

          – Cred că dificultăţi poţi întâmpina în orice profesie. Dificultăţi sunt şi aici, bineînţeles. Se întâmplă, când la un moment dat, ajungând la un cuvânt foarte simplu, chiar primitiv, să nu-ţi vină în minte. Atunci încerci să-l înlocuieşti cu sinonime, care să explice despre ce este vorba. Iar  a doua zi, când îţi aduci aminte de cuvântul pe care-l căutai, îţi spui, Doamne, cum de puteam să nu-mi aduc aminte de el! Se mai întâmplă să întâlnești nişte termeni, de exemplu juridici, pentru traducerea cărora să ai nevoie de cunoştinţe în această sferă. Şi cu cât mai profund, cu atât mai bine.

Igor Anisimov ( în calitate de traducător ) între primarul Erevanului și omologul său din București

Aţi putea să enumeraţi domeniile în care v-aţi desfăşurat activităţile ca traducător?

– Am lucrat în special în domeniul juridic, afacerilor, sportului, cultural, dar şi politic, însă nu foarte des. Am colaborat cu Comitetul Olimpic armean, am avut, de asemenea, onoarea de a traduce întâlnirile Primarului General din Bucureşti cu preşedintele, cu Sfinţia Sa Catolicosul Tuturor armenilor, Gareghin al II-lea, şi întâlnirile Primarului General din Erevan. Totuşi, astfel de colaborări sunt ocazionale.

În care domenii vă place să lucraţi cel mai mult?

– Îmi plac toate domeniile, să ştiţi. Deşi, dau mare importanţă misiunilor de experţi, care vin în Armenia, în primul rând pentru că sunt oameni excepţionali cu care am reuşit să mă împrietenesc. În al doilea în rând, astfel de activităţi sunt foarte interesante pentru mine, deoarece prin traducere înveţi multe lucruri.

La federația armeană de Judo

           Cu cine aţi mai colaborat în ultima vreme?

– Am lucrat şi urmează să lucrez în domeniul migrărilor. Am colaborat cu experţi români trimişi de către Comunitatea Europeană, şi am fost inclus la o asociaţie de traducători profesionişti din Armenia, care se poate găsi prin intermediul site-ului http://www.conferenсe.am(Professional Interpreters), ori de câte ori se simte nevoia de un traducător.

 Vă puteţi aminti de vreo întâmplare amuzantă legată de activitatea Dvs.?

          – Am avut ocazia să particip la o conferinţă mare organizată de partea românească, unde erau invitaţi primari din mai multe ţări: din Moldova, Georgia, România, etc. Era vorba de o traducere simultană. Stăteam într-o cabină, în faţă unei tehnologii, aparat special pentru traducere. Sincer să vă spun, a fost prima dată când am participat la o asemenea traducere, şi este foarte responsabilă şi dificilă, pentru că în timpul traducerii nu ai contact cu persoana care vorbeşte. Peste un sfert de oră, după ce m-am chinuit să traduc toate cuvintele exprimate de persoanele respective, mi-am dat seama că apartul nu mergea. Dintr-o dată am auzit aplauzele persoanelor prezente, şi până la urmă au venit şi au reparat acel aparat ca să pot să traduc în continuare.

            Vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat interviul şi pentru discuţia plăcută, pe care aţi abordat-o cu modestie.

          – Vă mulţumesc şi Dvs, şi vreau să vă spun, că sunt unul din cititorii revistei pe care o reprezentaţi. Îi salut şi le transmit urările mele cele mai bune tuturor cititorilor revistei „Ararat”, printre ei sunt persoane pe care chiar îi cunosc personal.

Elena Chobanyan

Erevan

by Elena Chobanyan