Toamna la Suceava / Mesagerii albi din grădină

În dimineaţa aceasta doctorul Foit m-a invitat să văd cei trei aluni care urmează a fi sădiţi cât de curând în preajma Hagigadarului. Da, trei aluni micuţi, în ghivece care or să crească mari de tot cu frunze vişinii şi verzi, o încântare pentru ochi şi după Sfanta Marie au să dea alune care se ascund îndărătul frunzelor şi tu trebuie să ştii asta ca să le găseşti şi să le culegi.

Ne-am delectat apoi cu trandafirii zdremţuiţi şi îmbrăcaţi în nuanţe splendide de toamnă din faţa sediului, aşa cum nu pot fi vazuţi nici primăvara şi nici vara. Mireasma trandafirilor a mai dispărut, dar aerul curat şi tare amestecat cu ceaţa de azi dimineaţă ne trezeşte plăcut şi vesel la treburile cotidiene.

Când dăm să ieşim din grădină, puţin mai departe de corcoduş, chiar în aproapierea  aleii şi însoţind cumva cîţiva trandafiri şi un brad vedem că a răsărit… o ciupercă albă. Ba două. Ba chiar trei! Ba nu, patru! Albe, curate, impecabile aducând binecuvântări locului şi grădinii din lumile prin care doar ele au privilegiul să călătorească. Domnul Foit îşi face o cruce rapida ca în faţa unei minuni. Atâta bucurie mi-a fost mai rar dat a vedea.

Îi povestesc că se spune despre ciupercile apărute în grădină că, aşa mistic, ciupercile fac legătura dintre lumi, fiind singurele cărora li se permite să călătorească în toate lumile. Sunt mesageri buni. Binecuvântează.

Mai mult, ciupercile sunt  comestibile şi concret, chiar şi în lumea noastră de „acum şi aici” fac legătura dintre grădina plină de pace şi aer curat cu ceea ce e dincolo de poartă, lumea noastră cu servicii, griji şi praf.

Mihaela – Cristina Pietsch

by Mihai Stepan Cazazian