TIGRAN PRUNCUL, o mare personalitate, puțin cunoscută nouă azi

Au existat, acum un secol, notari publici care au scris pagini memorabile în isto­ria acestei profesii. Unul dintre ei este Tigran Pruncu, poate cel mai mare reprezentant al notarilor publici din Bucovina. Despre el, con­temporanii au scris la acea vreme cu admirație și recunoștință, însă, cu trecerea anilor, amin­tirea notarului public bucovinean a pierit pen­tru a ajunge astăzi cu desăvârșire uitată.

Văzut ca unul dintre cei mai nobili și idea­liști români din Bucovina(1), viitorul notar pu­blic din Solca și Câmpulung(2) se trăgea dintr-o familie armenească cu istorie de secole. As­cendența și legăturile de rudenie cu cele mai însemnate familii nobile armene (Kapri, Mâr­zian sau Aritonovici), titlul de noblețe conferit de austrieci (titlul de cavaler), acțiunile filan­tropice, activitatea social-politică și nivelul de cultură au făcut din familia Pruncu(3) una dintre cele mai interesante familii bucovinene des­pre care Gheorghe Bezviconi(4) amintea: „Deși Armeni, cari întotdeauna mențineau în nea­mul lor tradițiile acestui popor, Prunculeștii din Bucovina, așezându-se acolo de pe timpul Moldovei, o considerau ca patria lor adevăra­tă și-n acelaș timp căutau să fie păstrătorii și promotorii unui naționalism românesc, în provincia înstrăinată.ˮ(5)

După tradiția familiei, opiniile lui Gheor­ghe Bezviconi și cele ale heraldistului Traian Larionescu, antecesorii îndepărtați ai famili­ei Pruncu au purtat numele de Danovacovici (Donavachian, Dănovac, Danovif)(6), (7), familie de care se leagă construirea în timpul dom­niei lui Bogdan al III-lea cel Orb (1504 – 1517) a bisericii Hagigadar(8). Atestată, potrivit pisa­niei, în anul 1512(9), mânăstirea a născut mai multe legende asupra ridicării(10) și a ctitoru­lui ei, personaj care s-a aflat mult timp sub semnul incertitudinii: Drăgan Dănovac sau fiul său, Bogdan.

Ultimele cercetări documentare au demon­strat că numele lui Bogdan Dănovac „târgo­văț din Leov” apare într-un hrisov emis în anul 1597 în cancelaria lui Ieremia Movilă, prin care i se restituia averea lăsată de tatăl său „Drăgan Dănovac, târgovețul Sucevii”(11). Potrivit mărturiilor depuse de martorii ar­meni și moldoveni, documentul arată că în jurul anului 1563, „văzând atâte nepăciluiri și tulburări și amestecări ce era atuncea în pământul Moldavii”(12), Drăgan Dănovac pă­răsește Suceava, iar proprietățile lui intră în patrimoniul domnitorului. Bogdan va bene­ficia de restituirea acestora: o casă în Sucea­va și stupăria situată „supt mănăstirea Prea sfinții născătoari de Dumnezău, două vaduri ce sânt între aceiași vali supt prisaca lui”.(13) Documentul confirmă, pe de o parte, faptul că cei doi Dănovaci au stăpânit un teren în zona în care a fost zidită mânăstirea, iar, pe de altă parte, că Drăgan, și nu Bogdan, fiul său, este ctitorul mânăstirii, având în vedere că Bogdan se înfățișează domnului Moldovei abia în anul 1597 pentru a moșteni terenurile de lângă mânăstire.

  Bogdan se întoarce la Lvov unde va muri. Moștenirea sa a deschis o dispută lungă între comunitatea armenească din Suceava și mâ­năstirea Sfântul Ilie asupra terenului aflat în preajma mânăstirii Hagigadar, iar documen­tele aflate în arhivă, din păcate, nu au adus lumină asupra existenței vreunui urmaș. Un prezumtiv moștenitor pe nume Cărste Chele Albă este pomenit într-un hrisov dat de Gri­gore Calimah, domnul Moldovei, la 24 iunie 1768, care nu a putut dovedi însă că se trage din „neamul lui Danovici”.(14)  

Documentul din 1768 este important pen­tru studiul nostru și dintr-o altă perspec­tivă. Printre cei chemați de domn să decidă soarta averii Dănovac se află și GRIGORE PRUNCUL, starostele armenilor, cel care va da naștere unei adevărate dinastii Pruncu, dinastie care va lăsa urme adânci în isto­ria Bucovinei. Numit staroste al armenilor din Suceava în anul 1757(15) de către Constan­tin Racoviță, fapt ce îi conferea dreptul de a judeca pricinile armenilor, Grigore a trăit 93 de ani și a avut trei fii: Ariton (1729 – 1805), Cristian (1735 – 1825) și Lucas (1760 – 1815)(16).

Cosmin Mihailovici

www.buletinulnotarilor.ro

by Redactor