Tagada si contestarea paternitatii (2)

Actiunea se introduce la instanta competenta, care este Tribunalul pentru minori si familie, iar pîna la înfiintarea efectiva a acestor instante, la judecatoria în raza careia îsi are domiciliul pîrîtul. În legatura cu persoana ce va avea calitatea procesuala de pîrît, trebuie aratat ca legea determina concret împotriva cui se va introduce actiunea, astfel: daca sotul introduce actiunea, aceasta va fi împotriva copilului, iar numai în cazul în care cel din urma este decedat, atunci se va introduce în contra mamei; Daca actiunea este introdusa de mama ori de copil, aceasta se introduce în contra sotului mamei, iar în cazul în care cel din urma este decedat, actiunea se va îndrepta în contra mostenitorilor acestuia. În toate cazurile, mama copilului se va cita din oficiu.

Actiunea trebuie sa fie introdusa în forma prevazuta de lege pentru orice actiune, cerere introductiva, adresata instantei de judecata, în care sa se expuna motivele de fapt pentru care în conceptia reclamantei este „cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului“.

Actiunea trebuie sa fie introdusa într-un termen de 3 ani, calculati de la data nasterii, aceasta în cazul mamei. În cazul sotului, termenul de 3 ani va fi socotit de la data la care acesta a luat cunostinta de nasterea copilului. În privinta actiunii introdusa de catre copil, daca aceasta nu a fost introdusa în timpul minoritatii sale, poate fi promovata în termen de 3 ani, calculati de la data majoratului. În oricare dintre situatii, fiind vorba de un termen de prescriptie, se poate apela la remediul repunerii în termen.

Cum spuneam, în actiunea sa, reclamantul trebuie sa arate situatia de fapt, în cadrul careia sa se arate motivele ce conduc la rasturnarea prezumtiei de paternitate, cu alte cuvinte ca nu sotul mamei este tatal copilului. În cadrul procesului (cercetarii judecatoresti) se vor administra probe în stabilirea situatiei de fapt reale. Precizam ca este admisibil orice mijloc de proba însa cel mai recomandabil mijloc de proba este expertiza medico-legala, care poate fi de mai multe feluri, cum ar fi: expertiza determinanta a datei probabile a conceptiei; expertiza capacitatii de procreere; expertiza genetica – asa-numita „expertiza ADN“; expertiza dermatoglifica; expertiza serologica etc.

De asemenea si alte probe pot fi concludente, cum ar fi martorii care sa confirme faptul ca sotii au fost despartiti în fapt în perioada în care era cu putinta conceptia, precum si înscrisurile.

Cert este ca prin aceste mijloace de proba, trebuie sa se determine convingerea intima a judecatorului ca, nu este cu putinta ca sotul mamei sa fie si tatal copilului, caz în care instanta va admite actiunea, iar din momentul ramînerii irevocabila a acesteia si trecerea sa în puterea adevarului, copilul cu putere retroactiva va fi considerat ca fiind din afara casatoriei, fiind înlaturata starea de filiatie fata de „sotul mamei“. Astfel, consecintele, asa cum am aratat, vor fi nu numai pentru viitor dar si pentru trecut, nemaiexistînd între copil si sotul mamei relatie de rudenie, fapt ce înlatura si toate celelalte consecinte pe care aceasta le determina (obligatii de întretinere, vocatie succesorala reciproca, etc.)

Av. Sarchizina Artin

_______________

Contact Avocat : Tel: 0722247555 / 0722613203 ;sarchizian_legaloffice@yahoo.com ;www.srdo.ro

by Redactor