,, … sunt un adept al materialelor naturale, al lemnului masiv, al sticlei sau al pietrei naturale…’’ – afirmă arhitectul Costin Hazarian

Cu farmec berechet și imaginație de poveste Costin Hazarian se numără printre arhitecții de top din România. Așezat confortabil în liga profesioniștilor nu se sfiește să semnaleze derapajele, contextele complicate, stările de fapt și să expună în mod direct, uneori dramatic o serie de probleme specifice Bucureștiului. Nu bate monedă pe faptul că e armean, e doar omul atent la nevoile imediate ale celor din jur, străduindu-se să ajute în fel și chip. Vorbește puțin despre identitatea sa etnică și enorm despre arhitectură, dragostea sa definitivă.

–Costin, ești descendentul unei familii de armeni? Au fost părinții tăi apropiați de comunitatea din București sau tu ai fost cel care a simțit nevoia de a se apropia și a sprijini această comunitate?   

-Provin dintr-o familie în care sângele armenesc s-a contopit cu cel românesc și cel machedonesc. Așa a fost să fie. Ai mei, mă refer armenii din partea tatălui, n-au activat în comunitatea armeană. Strămoșii mei provin din zona Dobrogei, din Cernavodă și Constanța și sunt veniți în România, anterior Genocidului din 1915. Numele bunicului meu, Kerope Hazarian, este menționat chiar în Monografia orașului Cernavodă. Apropierea de comunitate a început cu mine. De la tatăl meu, care era inginer constructor, am învățat câteva lucruri esențiale, nevoia de a construi ceva bun, frumos și durabil. Poate că alegerea meseriei de urbanist și arhitect, pe care o practic acum, a fost cumva influențată și de profesia tatălui meu. Tot el mi-a spus „Având in vedere că ai nume și sânge armenesc, dacă faci un lucru bun, e posibil ca oamenii să nu-l contabilizeze în dreptul armenilor, dar dacă faci ceva rău, cu siguranță îl vor trece in dreptul comunității armenilor, așa că ai mare grijă ce faci!”

–Cât de atras ai fost de acțiunile UAR ? Ți s-au părut ele esențiale pentru păstrarea identității? 

–Am început să activez în cadrul Uniunii Armenilor din România mai târziu, în jurul anului 2012 și am fost atras de ce făceau prietenii mei din cadrul comunității, în special de activitățile lor de organizare a unor evenimente culturale: expoziții, Festivalul Strada Armenească, deplasări în țară la festivaluri ale minorităților și altele. Prietenii mei, membri ai comunității armenilor,  sunt oameni foarte muncitori și pasionați de ceea ce fac. Până acum nu le-am spus, dar sunt mândru de ceea ce se face în cadrul acestei comunități. Contextul pandemic a tăiat mult din posibilitățile de organizare a evenimentelor, dar important e să găsim mereu mijloace de adaptare, cum ar fi intensificarea legăturilor online.

–Ce ai îmbunătăți în activitatea Uniunii Armenilor din România?

–În cadrul comunității noastre există de ceva vreme doi lideri, Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian, care ne reprezintă cu cinste. Cred că a venit vremea ca atât domniile lor, cât și restul comunității să crească viitori lideri care să aducă un suflu nou și o mai mare energie în comunitate și în societate, în anii care vin. Prin urmare, cred că trebuie promovați mai mulți membri ai comunității în spațiul public, pentru a le fi recunoscute meritele și a fi încurajați pentru  proiecte în folosul tuturor. Avem în cadrul comunității artiști de excepție, Harry Tavitian, Capriel Dedeian, actori și regizori precum Florin Kevorkian, o avem pe Sonia Hazarian, mezzosoprană la Opera din Brașov, medici, arhitecți și it-iști, care fac diferența la locul de muncă. Afirm cu tărie că aceștia ar trebui promovați. Să-mi fie cu iertare dacă am uitat pe cineva, dar i-am enumerat pe cei mai cunoscuți.

–Din 2020 ești Consilier  în cadrul Consiliului General al Municipiului București și din 2021 președintele al Comisiei de Urbanism din CGMB. Felicitări pentru aceste reușite profesionale. La ce fel de București visezi în condițiile în care se degradează edificii de patrimoniu și se construiește destul de haotic? 

–Cariera mea în politică a început în anul 2012, ca membru al Partidului Național Liberal (eu practic o meserie liberală), iar această carieră a început în momentul în care mi-m dat seama că eram chiar eu unul dintre cei nemulțumiți de ce se întâmpla în politică și în societate, dar eram unul dintre cei care se complăceau fără a mă implica. Mi-am propus atunci să mă implic în viața orașului,  să încerc să schimb lucrurile în bine, să construiesc ceva mai bun, cum făceam și în meseria mea. Chiar dacă îmi rupeam dinții, măcar puteam spune că am încercat. După anul 2017 am început să activez mai mult în partid, atât in cadrul filialei, cât și in cadrul Comisiei Naționale de Cultură, Culte și Minorități a PNL, unde eram Secretar General și unde am descoperit oameni serioși, muncitori și  profesioniști. Mulți dintre aceștia mi-au devenit chiar prieteni apropiați.

În anul 2020 am fost ales Consilier General in cadrul CGMB pe listele Partidului Național Liberal și de atunci pot spune că am început să înțeleg ce înseamnă cu adevărat  administrația, deoarece eu nu lucrasem deloc la Stat, doar în mediul privat, nici nu făcusem afaceri cu Statul sau cu U.A.T.-urile. Am  acceptat această provocare în ideea de a contribui la o schimbare în bine a orașului natal, garantând cu experiența mea profesională de arhitect urbanist.  Acum fac parte dintr-o echipă foarte bună de Consilieri Generali a PNL, buni profesioniști în domeniile lor, care-și doresc ca și mine să schimbăm fața orașului în bine. Am ales să mă implic în forul deliberativ al capitalei, pentru că am văzut că in ultimii treizeci de ani, capitala a fost condusă de oameni care n-au iubit-o (poate cu mici excepții), doar au încercat să profite de avantajele funcțiilor obținute.

Nu sunt încă mulțumit de ce se întâmplă la Primăria Municipiului București și nu mă feresc s-o spun. Lucrurile încă se mișcă foarte greu. În domeniul urbanismului, noi neavând documentații de urbanism (de tipul PUG-ului actualizat) in București, Administrația PMB a trecut de la avizarea oricărui tip de proiect de urbanism, în trecut,  bun sau nociv, la blocarea timp de mai bine de un an a tuturor proiectelor de urbanism. În loc să fie avizată și aprobată realizarea proiectelor bune,  iar cele neconforme să fie respinse, a intervenit în fapt un blocaj al tuturor proiectelor de urbanism. Sunt blocate multe dintre proiectele administrațiilor sectoarelor, iar dialogul intre CGMB și Primarul General este unul extrem de dificil. Ăsta este adevărul.

Înaintea Crăciunului 2021 semnalam public, din calitatea de Consilier General și de membru al PNL, filiala sectorului 2, că sunt blocate de șapte luni (termenul legal fiind de treizeci de zile) la PMB  cinci Autorizații de Construire pentru Consolidarea și Reamenajarea școlilor și a liceelor din Sectorul 2 (cele care se află în zonele protejate din Sectorul 2 și care se autorizează la PMB) investițiile Primăriei Sectorului 2. Vreau să fie foarte clar, în acest moment sunt blocate atât investiții private dar și investiți publice, la PMB. După sesizarea mea publică,  au început, cu greu să fie semnate de către Primarul General, Autorizațiile de Construire pentru investițiile publice ale Primăriei Sectorului 2. Nu-l bănuiesc de rea voință pe Primarul General, doar că eu consider că acesta n-a știut să-și formeze o echipă de profesioniști care să-l ajute în administrarea capitalei, iar de unul singur nu le poate face pe toate, la timp și bine.

Am solicitat public Primarului General deblocarea și reluarea Planului Urbanistic General, proiect care trasează direcții clare de dezvoltare ale orașului. Din punctul meu de vedere este necesar să eliminăm haosul actual din acest domeniu, pentru că în prezent, zonele rezidențiale sunt invadate de fabrici de mobilă, clădiri de birouri, iar fostele zone industriale s-au transformat în veritabile gropi de gunoi și focare de infecție. Prin realizarea Planului Urbanistic General, cei care doresc să-și construiască o casă și nu doresc să aibă un bloc înalt în preajmă, ar trebui să vadă care sunt zonele optime, iar cei care vor să facă blocuri, să vadă care sunt zonele și reglementările care le permit edificarea acestora și în ce condiții. Acest proiect ar impune ordinea de care capitala are nevoie, în domeniul urbanismului. Fără un Plan Urbanistic General, care să facă propuneri de funcțiuni și reglementări, în urma unei analize complexe,  capitala va continua să se dezvolte haotic până se va sufoca.

În calitate de  președinte al Comisiei de Urbanism din CGMB, am solicitat ca ședințele acestei comisii să fie transmise in direct, pe pagina de Facebook a PMB, pentru o transparență totală. Acest lucru este o premieră în administrația capitalei.

Furnizarea agentului termic și a apei calde in București, din rețeaua de termoficare este deficitară, acesta este adevărul și nu pot nega acest aspect.  În acest mandat a început un amplu demers de înlocuire a țevilor foarte vechi prin care se pierdea mare parte din apa caldă care ar fi trebuit să ajungă în apartamentele bucureștenilor. Să ne așteptăm ca această situație să fie complet remediată într-un singur an este nerealist și aici probabil că mulți se vor supăra pe mine, pentru că spun acest lucru. Bugetul capitalei este unul sugrumat de subvențiile la căldură și la STB, iar schimbarea țevilor prin care este livrat agentul termic nu se poate realiza de pe o zi pe alta, unul dintre motive este inclusiv faptul că atunci când sunt înlocuite conductele, traficul pe aceea arteră rutieră este sufocat. PMB nu poate (și nici n-are bani) să deschidă șantiere pe toate bulevardele și străzile din capitală. Mă mir că Primarul General nu a reușit să explice mai bine aceste aspecte, dar un lucru este de înțeles, nu poți să învinuiești actuala administrație a PMB de toate lucrurile care nu s-au întâmplat in ultimii treizeci de ani.

–Ți-ai construit o carieră solidă în domeniul arhitecturii și ai realizat proiecte în mai multe orașe din România. Ce nu trebuie să-i lipsescă unui apartament sau unei case?   

– Am lucrat în ultimii ani mai mult în domeniul arhitecturii, iar aici sunt în primul rând funcționalist. O casă, un bloc sau un oraș, trebuie să funcționeze foarte bine, în egală măsură să răspundă nevoilor beneficiarilor, dar în același timp să nu fie nociv pentru beneficiarii direcți sau pentru cei din jur. Ne asigurăm că funcționează ca o mașinărie bine pusă la punct și o facem și frumoasă. Nu facem o casă frumoasă, dar nefuncțională și nici un oraș doar frumos decorat, dar sufocat de trafic, de poluare. După ce ne asiguram că funcționează și că soluția este optimă, facem și frumos. Funcționalitatea urmată de frumusețe nu trebuie să lipsească!

–Ce elemente contribuie la șarmul unui oraș?

–Cred că sunt mai multe aspecte care sunt foarte importante. Un oraș prietenos, este un oraș care e la fel de prietenos cu copiii,  cu vârstnicii, cu cei cu dizabilități, așa cum este și cu tinerii. Asta presupune existența unei infrastructuri modernizate și eficiente care să asigure necesitățile tuturor locuitorilor.

Patrimoniul construit, trebuie pus în valoare, consolidat, restaurat și repus în circuitul cultural și economic. Dacă admistrația consolidează și restaurează o clădire de patrimoniu, atunci aceasta poate să devină un frumos muzeu, spațiu expozițional sau se poate închiria pentru activități culturale. Pe lângă faptul că suntem datori să păstrăm vestigiile trecutului, aceste imobile pot aduce fonduri importante la bugetul PMB, dacă sunt puse in valoare. Creșele, grădinițele, școlile și liceele trebuie consolidate și renovate. În multe cazuri, sălile de sport care aparțin de acestea, bazinele de inot, etc. Parcurile, spațiile verzi, trebuie amenajate și întreținute. La ora actuală, Cișmigiul sau parcul Herăstrău par abandonate, se încăpățănează să supravietuiască în ciuda indiferenței administrației. Viața culturală în București este destul de săracă, dacă o comparăm cu alte capitale europene. Nu sunt evenimente culturale prea multe. Ne mai salvează Festivalul George Enescu, dar tot este puțin. Clujul este administrat mult mai bine la acest capitol. Semnele de circulație, spațiile de parcare, trebuie să fie trasate corect și reîmprospătate frecvent. Mijloacele de transport în comun nu sunt doar vechi ci și foarte uzate, murdare, neîngrijite… Nu prea-ți vine să te urci in ele… te urci de nevoie. Avem promisiuni că se va schimba ceva aici… Așteptăm!

–Stiu că faci și proiecte de amenăjări interioare. Ce elemente crezi că trebuie puse in valoare, de exemplu în cazul unui apartament, ferestrele mari, spațiile deschise, balcoanele mari, piatra naturală?  Care sunt culorile care ți s-ar părea potrivite pentru un apartament?       

– O casă sau un apartament trebuie să răspundă nevoilor de zi cu zi ale beneficiarilor. Nu cred că este o rețetă universal valabilă. Dacă nevoile sunt diferite, soluțiile sunt diferite. Cred că datoria arhitectului/designerului este de a asculta cu atenție și a încerca să înțeleagă care sunt nevoile beneficiarului, iar soluțiile trebuie să se regăsească în proiect. Din punct de vedere al decorației, sunt un adept al materialelor naturale, al lemnului masiv, al sticlei sau al pietrei naturale (marmură, travertin, ardezie și granit la exterior, datorită calităților tehnice ale materialului) dar nu exclud nici folosirea gresiei și a faianței, care din punctul de vedere tehnic sunt mai ușor de întreținut, deși nu au noblețea materialelor naturale. Depinde foarte mult de proiect. Dacă beneficiarul își dorește un stil anume, atunci și mijloacele trebuie adaptate acelor stiluri. Nu sunt adeptul caselor mari, ci al celor care păstrează raportul optim între numărul celor care locuiesc acolo, nevoile lor,  dimensiunea și numărul spațiilor. Senzația de spațiu interior plăcut nu vine doar dimensiunile lui, ci mai ales din calitatea finisajelor și a mobilării. Poți să ai o casă mare sau un apartament mare, dar dacă sunt finisate și mobilate sărăcăcios, o să constați asta imediat.

–Cum se încadrează Centrul Cultural Armean în peisajul Bucureștiului?

–Nu știu dacă sunt persoana cea mai indicată să vorbească despre acest subiect. Cred că ar trebui desfășurate mai multe activități culturale acolo. Să prindă mai multă viață!

–Costin, deja este de notorietate faptul că ești un mare iubitor de animale. Ai în apartament un spațiu anume gândit pentru pisica albă, compania ta cea de toate zilele?

–Da, am o pisică pe care o iubesc mult, Musette e numele ei. Am găsit-o sub o mașină acum vreo cincisprezece ani. Este turkish angora și mărturisesc că nu are doar un colț, ci tot apartamentul la dispoziție. De fapt ea este stăpâna casei, eu doar locuiesc acolo. Este albă complet și ceacâră,  are un ochi albastru si unul verde, iar ce mă face s-o iubesc este că e foarte comunicativă,  are un temperament de cățel, e foarte iubitoare și nu strică prin casă!

–Pisicile din Van au de obicei aceste caracteristici. Mulțumesc pentru interviu și sper ca data viitoare să putem vorbi mai mult despre armeni și patrimoniul lor istoric și cultural din România, mai ales că în 2022 se împlinesc o sută cincizeci de ani de la nașterea lui Cristofi Cerchez, inginer și arhitect care a lucrat la ridicarea a peste cincizeci de edificii.

Interviu de Andreea Barbu

Fotografii din arhiva familiei Hazarian

by Andreea Barbu