Andreea Barbu

SUCEAVA | Episcopia Armeană-620 ; Sfânta Cruce-500 ; Hramul mănăstirii Hagigadar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Bucovina este un model de conviețuire interetnică, ca și Dobrogea. Frumusețea naturală este sporită de mozaicarea etnică, diversitatea culturală, inerentele particularități locale ale arhitecturii, de edificiile dedicate diferitelor confesiuni. Mănăstirile ridicate întru slava lui Dumnezeu din această zonă cu tezaure artistice deosebite sunt locuri tonice care incită simțurile. Revigorarea vieții ecleziastice după deceniile de prigoană antireligioasă a permis punerea în valoare a edificiilor aparținând diferitelor confesiuni după restaurarea și consolidarea lor. Astfel, Bucovina rămâne un loc al autenticului care pune înaintea altor lucruri frumusețea și tradițiile care au o însemnătate deosebită.

 La jumatatea lunii august, în capitala Mușatinilor s-au desfășurat mai multe evenimente menite a marca împlinirea a 620 de ani de la fondarea primei Episcopii Armene pe pamânt românesc, aniversarea a cinci sute de ani de la târnosirea Bisericii Apostolice Sfânta Cruce și prăznuirea  hramului Mănăstirii Hagigadar. Ceremoniile religioase solemne, expozițiile, lansarea de carte, discuțiile constructive, întâlnirile benefice ca și pregătirea bucatelor tradiționale au contribuit la starea de bine a pelerinilor sosiți din toate zonele țării. Organizarea minuțioasă, stăruința și dăruirea oamenilor locului au făcut ca totul să arate impecabil spre bucuria enoriașilor. Toate manifestările s-au desfășurat cu binecuvântarea episcopului Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România. Împreună cu Preasfinția Sa au slujit  preoții Oshakan Khachatryan, Torkom Mandalian și  vicarul eparhial Radu Krikor Holca. La manifestările din Suceava au participat alături de credincioși Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România și Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale din Parlamentul României și primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  

În 2021, pelerinii au primit un exemplar dintr-un volum despre istoria Bisericii Sfânta Cruce semnat de istoricul Corina Derla și preotul paroh Torkom Mandalian. Cartea publicată la editura Ararat este bogat ilustrată  și conține informații prețioase despre comunitatea armeană din Suceava. Autorii vin în fața cititorilor cu lucruri de primă mână, aducând în discuție multe elemente noi. Despre substanța acestui volum, însumând aproape o sută de pagini, dar și despre aniversările din vara anului 2021 a avut amabilitatea să ne răspundă Corina Derla. Și de această dată am avut prilejul întâlnirii cu un istoric erudit care asemeni unui detectiv merge dincolo de suprafața documentelor și faptelor pentru a scoate la lumină aspecte nebănuite.

Corina, împlinirea a cinci sute de ani de la ridicarea Bisericii Sfânta Cruce este a treia mare aniversare pe care o trăiești în cadrul comunității armene din Suceava. În 2012 ai avut bucuria să participi la sărbătorirea a cinci sute de ani de la târnosirea Bisericii Adormirea Maicii Domnului a mănăstirii Hagigadar iar, un an mai târziu, în 2013 ai fost prezentă la evenimentele care au marcat jumătate de secol de la înălțarea Bisericii Sfântul Simeon. Cum s-au derulat manifestările în 2021?

Este o mare onoare pentru mine să aparțin sufletește comunității armene atât de dinamice din Suceava. 2021 înseamnă jubileul  Bisericii Sfinta Cruce, care a fost numită de cercetătorul și orientalistul armean, H.Dj.Siruni, ,,Catedrala armenilor Sucevei”, iar pregătirile au început din luna mai. Noi suntem o echipă închegată, ne-am organizat în funcție de abilitățile fiecăruia, ne-am ajutat permanent, iar rezultatul a fost excepțional. Comunitatea s-a organizat pentru fabricarea  hurutului, s-au pus la punct toate detaliile legate de ceremoniile religioase de la Sfânta Cruce, Sfântul Simeon, Hagigadar și Zamca, s-au definitivat formalitățile pentru toate evenimentele.

În Suceava, cu prilejul acestui jubileu, au fost organizate două expoziții cu sprijinul Arhiepiscopiei, al Uniunii Armenilor din România și al Parohiei Bisericii Sfânta Cruce. Care este tematica acestor expoziții?

Expoziția din Muzeul Școlii Armene este temporară și conține exclusiv informații despre biserica Sfânta Cruce, adică fotografii și documente de arhivă. Sunt informații noi, inedite, interesante care arată locul și rolul armenilor în peisajul Sucevei multietnice. Deținem informații suficiente pentru a organiza expoziții și spațiul generos din muzeu va fi deschis și unor evenimente culturale, care vor pune și mai mult în valoare muzeul și unica sa colecție. Ideea expoziției de pe gardul din jurul bisericii a apărut de mai multă vreme. Locul în care se află biserica Sfânta Cruce este foarte circulat, elevii de la Colegiul Național ,,Ștefan cel Mare”, aflat lângă complexul bisericesc, văd biserica și turnul de la fereastra clasei lor. Călătorii, turiștii trec zilnic pe lângă frumosul parc al bisericii. Atunci, ne-am gândit că informații utile ar fi binevenite pentru suceveni și nu numai, căci este atât de frumos să-ți privești urbea cu ochii unui călător! S-au selectat fotografii ale bisericilor armene din Suceava, însoțite de un scurt comentariu, rugăciunea ”Tatăl nostru” în limbile armeană și română, ștampila  Fundației Christea și Mathilde Hagi pentru copiii armeni orfani, ștampila societății culturale ,,Ani” din Suceava. Dorim, astfel, să facem cunoscută mai mult comunitatea armeană din Suceava și, de ce nu, să determinăm pe sucevenii vârstnici să facă apel la amintiri, să ,,scotocească’’ în cămara sufletului și să ne împărtășească  aceste amintiri. Ne bucurăm că expoziția a început să aibă priză la public și oamenii se opresc, citesc, se închină. Mulțumirile noastre se îndreaptă către domnii Sirun Terzian și Mihai Stepan Cazazian  care au sprijinit acest proiect cultural, de la machetare până la tipărirea și transportul materialelor.

Cu acest prilej a fost prezentat publicului volumul scris de tine împreună cu preotul Torkom Mandalian intitulat Sfânta Cruce ,,Catedrala Armenilor Sucevei” jubileu 500 (1521-2021). Ce informații noi aduce această carte, apărută la editura Ararat?

Nu este prima carte a comunității, ci a șaptea carte editată de noi care încearcă să valorifice documente de arhivă, cu un conținut inedit, fascinant. Veți putea citi despre grija comunității pentru întreținerea bisericii, despre donațiile primite de la filantropi, aspecte din viața armenimii în context național și european, căci armenii Bucovinei se înscriau cu succes în peisajul cultural Mitteleuropa. O să aflați că nu doar armenii se preocupau de biserică, ci primeau și ajutoare de la alți suceveni. Când vă rugați în biserica Sfânta Cruce, nu uitați că ea a fost zugrăvită în anul 1878 de evreul Julius Rosenfeld. Sfânta Cruce era în centrul vieții culturale și religioase efervescente a sucevenilor și asemenea fapte puțin cunoscute merită să fie prezentate. Părintele Mandalian mi-a povestit lucruri prețioase despre Sfânta Cruce de când era copil și până la maturitate. Familia Mandalian locuiește în Suceava de un veac și asta nu e puțin lucru.

Cum au trăit armenii în 2021 acest jubileu? Din ce orașe au ajuns pelerinii la Suceava?

Armenii din țară și din străinătate participă mereu la pelerinajul de la Hagigadar. Anul acesta, au venit armeni din Constanța, București, Pitești, Galați, Brăila, Iași, Botoșani. S-au bucurat să se revadă, sub aripa Hagigadarului, să povestească. Ne-am bucurat când ne-au spus că mereu vin curioși la Suceava, căci aici, în armenime, mereu se întâmplă ceva interesant.

A fost Suceava la jumătatea lunii august un punct fierbinte al Bucovinei multiculturale? 

Bucovina cu certitudine este multietnică. Însăși Moldova medievală era locuită alături de români, de sași, armeni, polonezi, maghiari, evrei, ucraineni. Toți erau stimați pentru munca, omenia și valorile pe care le-au dat societății.

Luna august înseamnă vestitul Pelerinaj Marian din BucovinaPutna pentru  ortodocși, Cacica pentru comunitatea romano-catolică și Hagigadar pentru comunitatea armeană. Căci Bucovina este supranumită ,,Grădina Maicii Domnului”. De curând s-a inaugurat un nou traseu turistic în județul Suceava, în zona Bucovinei, dedicat Fecioarei Maria, care se numește ,,Via Mariae”. Pe această Cale Mariană se poate merge cu bicicleta sau pe jos. Demult, pelerinii parcurgeau pe jos drumul către Casa Domnului.  În luna august mulți credincioși așteaptă celebrările de la Hagigadar, se implică și ajută pe armeni atunci când se pregătește hurutul și ciorba cu urechiușe. Nu contează etnia, confesiunea lor. Vin cu bucurie și speranță. Noi, bucovinenii, avem alte repere și ne unește credința în Dumnezeu. Iar această credință se manifestă de la un salut inimos, un zâmbet pe chip, o mână de ajutor în clipe grele. Aici, comunitatea armeană este prețuită,  iar la marele praznic al Adormirii Maicii Domnului participă foarte multe persoane indiferent de etnie sau confesiune.

                                                                          Interviu realizat de Andreea Barbu

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *