Arsen Arzumanyan

Știri din alte vremuri:

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

arhiva revistei „Ararat” – 1930, despre școlile armenești din România și biserica armeană din Sulina

Continuăm prezentarea unor fragmente interesante din arhiva revistei „Ararat”, iar de această dată vorbim despre două articole din numărul 7 (63) din iulie 1930. Primul articol este despre școlile armenești din România, care funcționau în acel moment. Menționăm că la începutul perioadei interbelice au fost înființate mai multe școli în diferite orașe românești care, din păcate, au avut o viață prea scurtă, în 1930 rămânând doar 5 școli:

Școalele Armene din România

„Cu ocazia sfârșitului anului școlar, credem interesant a da datele statistice de mai jos despre cele 5 școale existente:

București: 264 elevi, băieți și fete, împărțiți în 7 clase, clasa I numărând 57 de elevi, iar a 7 numai 9. Numărul institutorilor a fost de 15. Bugetul 1.285.000 lei anual, care se realizează din taxele școlare (450.000), subvenția Epitropiei bisericii (400.000), din serbări și donații generale. În București mai există o grădină de copii în cartierul Obor, al cărei buget de 100.000 lei fiind alimentat pe deaîntregul de epitropia bisericii.

Galați: 47 elevi și eleve și 4 institutori. Bugetul 358.000 lei.

Constanța: 168 elevi, băieți și fete, împărțiți în 5 clase. Institutori în număr de 7. Bugetul anual de lei 503.000, care se realizează din taxele școlare (100.000), subvenția primăriei (20.000), chiria sălii Arax (15.000) și donații.

Silistra [astăzi în Bulgaria]: 68 elevi și eleve. Școala e etatizată. Are 3 institutori armeni. Bugetul e de lei 200.000, din care 72.000 serviți de stat.

Bazargic [astăzi orașul Dobrici din Bulgaria]: 103 elevi și eleve cu 6 institutori. Bugetul e de 195.000 lei. Școala e ajutată de primărie cu 20.000 lei anual.

La rezumat, în cursul anului școlar expirat, cele 5 școli armenești din țară au fost populate de 650 elevi din cari 227 băieți și 323 fete. Cheltuielile totale s-au ridicat la 2.521.000 lei.”

***

După cum se știe, începând din secolul al XIV-lea, în mai multe localități românești au fost ridicate zeci de biserici armenești, din care câteva au fost dărâmate în diferite circumstanțe. Spre exemplu, bisericile din Bacău, Babadag, Sulina și în alte localități nu au mai fost reconstruite, astfel lăsând doar amintiri despre existența lor. Biserica din Sulina a fost grav bombardată în timpul Primului Război Mondial, dar comunitatea armeană din oraș, deși mică, a încercat să facă demersuri pentru reclădirea bisericii din ruine ce se aflau acolo…

Biserica armeană din Sulina

„Se știe că biserica armeană din Sulina a fost dărâmată de bombardamentele inamice. Toate stăruințele puse de un comitet de inițiativă, în frunte cu d. Gh. Hintirian, n-a dat, din nefericire, până acum, rezultatul dorit. S-a strâns numai suma de 45.000, care a fost depusă, pe numele bisericii, la Banca Românească.

Cu această sumă nu se poate desigur restaura Sfântul locaș, ale cărui ruine întristează inimile și dau vizitatorilor o idee cu totul defavorabilă despre sentimentele de pietate ale comunităților Armene din țară.

Trebuie să se termine cu această tristă stare de lucruri din Sulina. Și pentru aceasta, credem că celelalte comunități din țară sunt datoare să ajute comunitatea din localitate, prea puțin numeroasă ca să poată suporta singură cheltuielile.”

Arsen ARZUMANYAN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *