Știri din alte vremuri: arhiva revistei „Ararat” – 1929

Cât de multe lucruri interesante pot fi găsite în adâncimea arhivelor publicațiilor din vremuri trecute… În numărul 55 din ianuarie 1929, printre știrile lunii găsim două articole interesante.
Primul articol este despre celebra firmă a fraților Manissalian care a jucat un rol foarte important în exportul cerealelor din România:
Firma „Manissalian Freres” și-a ridicat starea de faliment

„Curtea de apel secția IV din București a ridicat starea de faliment a firmei Manissalian Freres, învederându-se în fața acestei Curți că împrejurările pe care s-a bizuit tribunalul, din oficiu, nu constituia o stare de neîndoielnică încetare a plăților, singura care motivează asemenea soluții externe. Situația reală a comerțului firmei respective era numai aceea de jenă vremelnică, datorită crizei trecătoare ce bântuia întreaga economie națională, cum se dovedește chiar cu acordul unanim al creditorilor de a acorda intreprinderei nu numai termene și păsuiri dar și înlesniri noui.
Hotărârile în această materie fiind executorii s-au și luat măsuri în vederea dessigilării bunurilor și restituirii activului.
Astfel s-a terminat cu bine acest trist episod din viața uneia dintre cele mai mari și mai vechi case comerciale care în cursul a trei decenii a adus reale servicii economiei naționale. Prin aceasta se dovedește o dată mai mult că dreptatea chiar dacă întârzie uneori, în cele din urmă triumfă neapărat.”
Al doilea articol este un scurt interviu cu marele istoric și armenolog român, Nicolae Iorga, realizat de un alt mare armenolog Hagop Dj. Siruni, înainte ca profesorul Iorga să meargă la Paris pentru a susține conferințe despre istoria Armeniei Ciliciene din care aflăm informații inedite:

Interview cu D-l Prof. Iorga
„Aflând că D. prof. Iorga pleacă la Paris spre a-și ține la Sorbona ciclul anual de conferințe, am fost să văd pe eminentul profesor care m-a primit cu următoarele cuvinte:
– Bine că ai venit, iată că scriu istoria Ciliciei voastre; sunt aproape pe sfârșite. Mâine plec la Paris pentru o serie de conferințe la Sorbona, despre Armenia ciliciană.
– Când vă începeți conferințele? Am întrebat pe D. Iorga.
– La 5 ianuarie. Voi ține trei conferințe: una despre Leon cel Mare, a doua despre regele Hetum și ultima despre Leon al VI-lea.
– Aș putea oare să vă cer câteva detalii despre conținut?
– La ce bun? Ele se vor tipări în franțuzește. Să vă spun numai atât, că pentru mulți poate va fi o noutate când voi arăta că cruciadele au fost inspirate din Armenia ciliciană și că regele Hetum a fost primul lor inspirator.”
De altfel, conferințele și articolele lui Nicolae Iorga referitoare la armeni le puteți găsi în volumul „Scrieri istorice despre armeni”, ed. Ararat, 1999.
Arsen ARZUMANYAN