Slujba de madach la Botoșani – mesaj pentru continuitate şi solidaritate
În ziua de 10 decembrie 2016, în biserica Sfânta Maria din Botoșani a fost oficiată de PS Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Armene din România, de preoții Radu Kricor Holca, preotul vicar al Arhiepiscopiei Armene și de Azad Torkom Mandalian, preotul parohiei armene din Suceava, tradiționala slujbă a madach-ului.
La ceremonia religioasă au participat, alături de enoriașii bisericii armene din Botoșani și prietenii comunității armene locale, oameni de cultură care au promovat comunitatea armeană: doctorul în istorie Dan Prodan, istoricul şi muzeograful Gheorghe Median, responsabila Secţiei de minorităţi etnice de pe lângă Biblioteca Județeană Botoșani, Ana Teletin. A fost prezenți, la fel ca în ceilalți ani, pelerini din Suceava, Tg. Ocna, Roman, Panciu și București. Întreaga slujbă a fost înregistrată de Florin Kevorkian, regizorul viitorului film despre biserica și comunitatea armeană din Botoșani, cea stabilită aici la începutul celui de-al doilea mileniu. Producția filmului a început în urmă cu doi ani și el este făcut după cartea Istoria și patrimoniul bisericii și comunității armene din Botoșani, autori Florin Simion Egner și Viorica Popa.
Trebuie spus că în Botoșani madach-ul se sărbătorea, de peste două secole, în biserica vecină, Sfânta Treime. După prăbușirea cupolei acesteia, în anul 1991, manifestările religioase s-au mutat în biserica Sfânta Maria, cea zidită în piatră în anul 1350. Astăzi biserica Sfânta Treime a primit fonduri, în sumă de 70.000 de euro, pentru proiectul de reabilitare și consolidare a lăcașului de cult, a clopotniței (cea mai înaltă din oraș) şi al ansamblului-incintă, la îndemnul și prin grija PS Episcopului Datev Hagopian şi cu sprijinul nemijlocit al deputatului de Botoșani Tamara Ciofu.
Tradiția manifestărilor de madach la Botoșani are o regulă ca, la sfârșitul slujbei religioase, episcopul să pomenească pe înaintașii bisericii scriși în Lista donatorilor , aflată pe peretele din stânga al naosului, și să-i laude pe cei care au merite deosebite în activitățile lor în sprijinul bisericii. Pomenindu-l pe Mircea Trufașu, unul dintre cei mai generoși și mai harnici dintre membrii comunității, trecut spre cele veșnice la sfârșitul lunii noiembrie, Episcopul l-a adăugat pe lista donatorilor parohiei armene din Botoşani, listă începută cu ctitorul Anton Heulianţ, cel care a zidit, în anul 1797, biserica Sfânta Treime.
Episcopul a avut un cuvânt de binecuvântare față de tânărul George Vlad Damian, student în ultimul an la Facultatea de Teologie de la Ecimiadzin, dar și față de tânărul Bogdan C. Aritonovici care, la îndemnul episcopului și cu sprijinul acestuia, va merge la Ierusalim şi apoi la Ecimiadzin, urmând destinul slujitorului de astăzi al parohiei, preotul vicar Radu Krikor Holca. Armenii din Botoşani sunt o comunitate mică dar ea este cea care va da astfel pe doi dintre viitorii preoţi ai Bisericii Ortodoxe Armene din România.
Episcopul a adus mulțumiri și celor care au fost pe parcursul anului trecut un sprijin al comunității și bisericii armene din Botoșani: deputatului Tamara Ciofu, despre care am amintit deja, şi profesorului Gheorghe Median, cel care, împreună cu Ștefan Iovanesian au scris prima carte despre comunitatea armenilor din Botoșani. PS Datev urmează să propună pentru amândoi primirea unui gramolnic de mulţumire de la SS Karekin al II-lea, Patriarhul Tuturor Armenilor de la Ecimiadzin.
La sfârșitul acestei ceremonii care are loc la madach în fiecare an, episcopul a adus un laudatum doamnei Viorica Popa, liderul comunităţii armene din Botoşani, cea care nu a participat la ceremonie datorită unor probleme de sănătate.
Predica Episcopului la sfârşitul slujbei de madach a fost un îndemn la solidaritate în jurul bisericii armene. Armenii trebuie să meargă la biserica lor, pentru că acesta este locul pentru rugăciune, pentru Sfânta Liturghie. Sfântul Potir și împărtăşania se găsesc numai în biserică, la fel numai în biserică omul îşi lasă păcatele şi iese mai curat. Iată de ce este important efortul de reparare și consolidare a bisericilor. Biserica Armeană Sfânta Maria are funcționare continuă din anul 1350, fiind singulară din acest punct de vedere între bisericile din diaspora armeană, cea aflată în 120 de ţări cu care numără 10 milioane de etnici. Exemplul de continuitate de la Botoșani îl găsim însă și la celelalte comunități. Credinţa este legată de mulţimea credincioşilor aflați în biserică – expresie a solidarității. Isus nu a spus Tatăl meu ci Tatăl nostru a încheiat pledoaria PS Datev Hagopian.
După slujba religioasă, Episcopul a sfinţit pachetele aflate în partea dreaptă a naosului bisericii, chiar în faţa Pisaniei pe care PS Datev Hagopian a scris-o la resfinţirea bisericii, în anul 2014. A îndemnat să avem şi o altă mărturie despre comunitatea armeană în oraş, un kacikar amplasat într-un loc vizibil. Dacă de obicei oamenii aduc din prinosul lor la biserică, iată că, la slujba de madach, biserica oferă daruri fiecăruia dintre cei veniți la slujbă. După oferirea pachetelor toată lumea a participat la tradiţionala agapă.
Înainte de plecare, episcopul a vizitat unul dintre vestigiile lăsate de armeni în Centrul Istoric al Botoșanilor, cuptoarele de topit metale din secolul al XIV – XV. Cuptoare asemănătoare, datate tot din secolul al XIV-lea, au fost descoperite în alte două locuri: în Armenia şi la Costeşti, pe teritoriul Republicii Moldova, locație unde s-au stabilit în acea perioadă coloniști armeni. În Botoșani, urbe atestată documentar mai târziu – spre mijlocul secolului al XV-lea, existenţa unor cuptoare de topit metale (alături de cuptoarele de ceramică) sunt un argument în plus că, într-un loc unde era preponderentă ca îndeletnicire agricultura, armenii au adus prosperitatea prin comerț și meşteşuguri.

Episcopul Datev Hagopian şi preotul vicar Radu Kricor Holca, la cuptoarele de topit metalele din sec. XIV, de la Botoşani
Florin Simion Egner