Slujbă de început de an 2016 la Biserica armeană din Botoșani
În ziua de 6 ianuarie, în Parohia bisericii armene „Sfânta Maria” din Botoşani a avut loc slujba de sărbătorire a Nașterii și a Botezului Domnului.
Armenii sărbătoresc Crăciunul şi Boboteaza în aceeași zi, aşa cum făcea dealtfel până spre sfârşitul secolului al III-lea întreaga biserică creştină. Din anul 336 biserica de la Roma a început să sărbătorească Naşterea Domnului separat, pe 25 Decembrie, pentru a “ocupa” cu o sărbătoare creștină o zi din calendar în care păgânii sărbătoreau Zeul Soarelui.
Dacă hotărârea bisericii de la Roma a fost preluată de mai multe biserici răsăritene, nu acest lucru s-a întâmplat cu Biserica ortodoxă armeană, care a păstrat până în zilele noastre vechea tradiție cu sărbătoare comună – Teofania.
Slujba de început de an în biserica „Sfânta Maria” a fost ținută în limba armeană, în același spirit tradiționalist care aminteşte enoriaşilor de biserica şi de strămoşii lor. Pentru că nu au mai rămas în Botoșani vorbitori ai acestei limbi, preotul Kricor a citit despre Nașterea Domnului din Evanghelia după Matei în limba română.
La sfinţirea apei s-a turnat mirul adus de episcopul Datev de la Ecimiadzin anul trecut. În altarul bisericii botoșănene „Sfânta Maria” cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, porumbelul păstrător de mir este din anul 1784 iar crucea mare de argint cufundată tradiţional în apă este din anul 1781. Timp de peste două secole aceste două obiecte de cult au fost folosite la toate ceremoniile religioase din ziua de 6 ianuarie la biserica din Botoșani. Și cel de-al treilea obiect de cult, „cristelnicul galben mare” este vechi de peste un secol, din 1911.
Tradițiile armenilor botoșăneni la slujba de Bobotează sunt respectate în fiecare an. Crucea scoasă din apa sfințită este „ținută” de acel enoriaș care oferă cei mai mulţi bani la o licitaţie care are loc după slujbă și obiceiul este ca preotul să meargă cu Boboteaza mai întâi în casa acestuia.
Florin Simion Egner