Mihai Stepan Cazazian

SĂRBĂTORI / SFÎNTUL SAHAG ȘI SFÎNTUL MESROP

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

sfinti

 

    La 21 iulie anul acesta se serbează ziua Sfinților traducători Sahag și Mesrop.

În Bulgaria, există o sărbătoare asemănătoare ( Ziua culturii și scrierii bulgare—inventată de Methodiu și Kiril), zi declarată Sărbătoare Națională și nelucrătoare (24 mai).

Catolicosul Sahag și Vartabedul Mesrop au tradus Biblia în limba armeană din ebraică si siriacă și în acest scop au creeat un alfabet armean. Alfabetul armean vechi era la acea data pierdut de un secol. Alfabetul cel nou a început să fie folosit în jurul anului 400.

Să observăm că Sahag, care a sprijinit activ ideea lui Mesrop de a creea un alfabet, cât și Mesrop, sunt pomeniți ca traducători dar ca și sfinți. Prinosul lor pentru creștinătatea din Armenia nu se reduce doar la elaborarea alfabetului nou, și nu numai la traducerea Bibliei, deși numai atât ar fi fost  deajuns ca să fie așezați în rândul sfinților. Lucrarea -faptele- lui Maștoț, depășesc acestea el folosind alfabetul și Biblia tradusă în armeană pentru răspândirea Evangheliei în cele mai îndepărtate zone ale Armeniei, unde Biblia în limba siriacă nu putuse pătrunde deoarece poporul nu cunoștea acea limbă.

Mesrop având aprobarea Catolicosului și sprijinul financiar al Regelui a purces la dificila și îndelunga lucrare a elaborării noului alfabet. Încercările de a folosi cele câteva (circa 14) litere rămase de la cel vechi nu au dat rezultate, după circa doi ani de trudă zadarnică. Atunci Mesrop, cu un grup de elevi, a efectuat mai multe călătorii la Amid, Edesia și Samosata, și după multe strădanii a reușit să alcătuiască un alfabet din 36 de litere care corespundea cerințelor limbi armene din acea vreme.

Ajuns în Armenia el a început de îndată să deschidă școli pentru copii și tineri unde îi învăța noile litere și totodată, împreună cu Sahag traducea Biblia din siriacă și ebraică.

Discipolii săi copiau apoi Biblia tradusă în mai multe exemplare.

Apoi Maștoț a plecat cu învățăceii săi în cele mai îndepărtate locuri din Armenia, dar la început în  în Gohtn, unde mai rămaseseră obiceiuri pâgâne, și propovăduind cuvântul Evangheliei, învătând pe cei tineri literele, înființând mănăstiri, scriptorii și biserici și numind apoi episcopi a reușit să schimbe vechile obiceiuri înlocuindu-le cu cele creștinești. Faptele și pildele din Biblie și Evanghelie, faptele Apostolilor, enciclicele și scrisorile lor au ajuns sa fie cunoscute de popor care în acest fel s-a ridicat la treapta înaltă a credinței și a înțelegerii învățăturii lui Iisus Hristos. Chiar și limba în care credincioșii au început s-o folosească era a unora care învățaseră în școli, lipsită de exprimări greoaie si necioplite. Apoi s-a dus și în alte părți ale țării continuând lucrarea sa și nu de puține ori îndurând privațiuni și ducând o viață de schimnic și rugându-se mereu pentru izbânda lucrării sale.

În timpul acela Armenia era đespărțită în două: o parte era la perși iar celalată era sub imperiul Bizantin.

Atunci el, încheind cele ce avea de facut în partea de răsărit a Armeniei, s-a gândit să-și continue lucrarea și în apus, la armenii ce erau sub stăpânirea Bizanțului.

Și astfel a călătorit la Constatinopole și s-a înfățișat la împăratul Teodosie care l-a ascultat cu luare aminte și s-a bucurat că iătă o bună parte din supușii săi vor avea acces la cuvântul Evangheliei. Și a emis un rescript sacru cu care Mesrop a mers peste tot în partea apuseană a Armeniei unde a înființat școli pentru tineri, mănăstiri, scriptorii și a numit episcopi aducând cuvântul Evangheliei în mințile, sufletele și inimile armenilor de peste tot.

Opera lui Mastoț nu poate fi apreciată astăzi de noi la adevărata și uriașa sa valoare și însemnătate. Noi ne deplasăm fără efort. Găsim merinde pretutindeni. Comunicăm veștile ușor. Dar în acea vreme toate acestea ,și altele, erau neînchipuit de dificile. Đar chiar și astăzi lucrarea lui Maștoț ar fi deosebit de grea și numai o credință nestrămutată, credință care a stat la baza voinței lui neabătute, care a urmărit viziunea ce a avut-o în însemnătatea și necesitatea îndeplinirii acestei misiuni pentru ridicarea spre lumină a neamului armenesc, ne poate arăta ce putere sufletească a avut Mesrop și cât de mult îi datorează neamul armenesc care dăinuie și datorită efortului supraomenesc a lui Maștot de acum 1600 de ani.

Nu putem sa facem un gest de respect și gratitudine mai profund și totodată mai simplu față de acest Sfânt, decât cultivând și cinstind litere înventate de el cu atâta trudă acum 1600 de ani.

 ARPIAR  S.

One Response to SĂRBĂTORI / SFÎNTUL SAHAG ȘI SFÎNTUL MESROP

  1. Gurau Arsaluis July 22, 2016 at 6:20 am

    Contributia Sfintilor Traducatori la (re)aparitia ?i dezvoltarea literaturii ?i limbii armene este incomensurabila. M?ria Sa, Litera, este cea mai mare inventie ?i descoperire a umanitatii, un adevar- axiom? ce nu mai are nevoie de nicio demonstratie. Neamul nostru supravietuieste si va dainui si datorita ostenelii si ravnei lui Mesrob Mastot ?i a discipolilor sai. Multumim domnului Arpiar S. pentru articolul care ne invioreaz? memoria spre neuitarea reperelor celor mai importante ale neamului nostru.