Sărbătoarea Sfîntului Sarkis și amintirea celor uciși la Sumgait

          Duminică 3 martie, o zi senină de adevărată primăvară, am fost martori la două momente cu semnificație aparte pentru armeni. Unul legat de Sfîntul Sarkis, sărbătoare importante a poporului armean care,  prin grija Sanctității Sale Karekin al II-lea, a devenit zi de binecuvântare a tinerilor iar celălalt moment, unul trist legat de trecerea a 25 de ani de la pogromul antiarmenesc de la Sumgait în Azerbaidjan.

Catedrala Armeană din București a fost plină de tinerii care au fost binecuvântați de PS Episcop Datev Hagopian iar apoi a avut loc o slujbă de parastas pentru sufletele armenilor uciși în zilele de 26-28 februarie 1988 la Sumgait. Coroanele de flori au fost depuse, apoi, simbolic, la Monumentul Genocidului din curtea Catedralei semn că ceea ce au suferit armenii după 1915 nu a fost un episod izolat  și istoria s-a repetat culminînd cu pogromul de la Sumgait. Cei prezenți  au depus cîte o floare pe soclul monumentului  durerii noastre. Apoi a fost vizionat un dramatic documentar/document The Ordinary genocide. Sumgait, February 1988. despre crimele de la Sumgait. Excelența sa Hamlet Gasparian, ambasador al Republicii Armenia în România, a vorbit despre acele tragice momente iar PS Datev Hagopian a spus că a venit momentul să cerem dreptate și recunoaștere, din partea Guvernului roman și a Parlamentului privind crimele săvârșite împotriva poporului armean la 1915 și în 1988. Propaganda antiarmenească se intensifică și este datoria noastră să ripostăm. Nu cu ură și violență ci cu inteligență și spunând adevărul.

Poporul armean trebuie să creadă în  viitorul lui. Și pentru că era ziua tinerilor Paul Agopian a preparat pentru tineri  Surp Sarkis helva. Poate că sărbătoarea de Surp Sarkis și parastasul pentru cei uciși la Sumgait nu au nici o legătură dar recitind legenda am aflat că în ultimele ore ale vieții sale, Surp Sarkis s-a rugat “O,  Domnul meu, Hristos, Dumnezeul meu, ascultă-i pe  toţi cei care rostesc numele meu în ceasul lor de nevoie, pentru că ei amintesc sacrificiul mea în  rugăciunile lor.” Iar o voce a răspuns, “Dorinţele tale vor fi îndeplinite  şi tu vei veni să te bucuri de privilegiile care au fost pregătite pentru tine.”  El a fost un războinic atotputernic şi, ca Sfânt călare pe un cal alb, ajungea la cei care îi cer ajutorul cât ai clipi din ochi.

by Mihai Stepan Cazazian