Sărbătoarea Sfântului Sarkis, patronul Iubirii şi Tineretului

Duminică 12 februarie Organizaţia Tineretului Bisericii Armene (ACYO) a organizat o întîlnire la care  IPS Episcop Datev  Hagopian a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Sfântului Sarkis, patron al Iubirii şi Tineretului.

Sf. Sarkis este unul dintre cei mai populari sfinţi pentru armeni, mai ales pentru adolescenti si pentru cupluri. Există o tradiţie interesantă în Armenia, legată de această sărbătoare. Noapte de dinainte de Sf. Sarkis, tinerii vor merge la biserică, și vor ține în buzunar un “Aghi plit” (o plăcintă sărată), pe care o vor mânca înainte de a merge la culcare.

Această plăcintă sărată le va face sete şi vor visa pe cineva care le va oferi un pahar cu apă. Persoana visată este viitorul lor soț sau viitoarea soție.

În noaptea care precede sărbătoarea de Sf. Sarkis credincioşii pot lăsa o tavă cu terci de ovăz în fața uşii  și se spune că Sf. Sarkis va trece în zori pe la ușa lor și va lasa urme de pași în acest terci ca simbol al împlinirii viselor lor.

Această sărbătoare ( 11 februarie)  este binecuvântată de Sanctitatea Sa Karekin al II-lea,  Patriarhul  Suprem şi Catolicosul tuturor armenilor, care a dedicat această zi tineretului.

După cum spune  povestea, Dumnezeu i s-a arătat Sfântului Sarkis. El i-a spus acestui mare războinic că a venit timpul ca el să plece de pe teritoriul său și să se îndrepte spre un altul, spre care va fi direcționat. Sf. Sarkis, impreuna cu fiul său Mardiros, a plecat spre pământurile Armeniei unde a stat o perioadă, apoi spre  Khorasan, Persia, undea fost numit general al armatei regelui Shapur, un mare păgân. Atunci el și fiul său au fost chemaţi să lupte pentru Persia împotriva armatelor  Imperiului Roman. La scurt timp după înfrângerea armatelor romane de către armata persană în anul  363, Sfântul Sarkis a revenit la Khorasan, unde a continuat să-și creştineze soldații, cu un mare entuziasm.

Regele Shapur, fiind nemulţumit de faptul că Sf. Sarkis era creştin, i-a testat acestuia loialitatea faţă de Dumnezeu şi l-a încurajat să se închine zeilor  păgâni. Sf. Sarkis a refuzat cu curaj. Regele Shapur s-a înfuriat, şi i-a ordonat Sfântului Sarkis să se închine zeilor  păgâni. În mod sfidător, Sf. Sarkis a atacat fără teamă idolii şi imaginile din fața sa și din apropieree demonstrând-și astfel dispreţul puternic pentru cei ce se închinau  la zeitățile păgâne.

Atacurile au început din ambele părți iar în timpul uneia dintre lupte, Mardiros, fiul lui Sfântului Sarkis a fost ucis, şi  însuși Sf.Sarkis a fost prins şi târât într-o temniţă. El a fost judecat şi condamnat la decapitare.

În ultimele ore ale vieții sale, Sf. Sarkis s-a rugat “O,  Domnul meu, Hristos, Dumnezeul meu, ascultă-i pe  toţi cei care rostesc numele meu în ceasul lor de nevoie, pentru că ei amintesc sacrificiul mea în  rugăciunile lor.” O voce a răspuns, “Dorinţele tale vor fi îndeplinite  şi tu vei veni să te bucuri de privilegiile care au fost pregătite pentru tine.” Sf. Sarkis a fost tragic executat.

Sf. Sarkis este cunoscut ca un războinic atotputernic şi ca Sfântul  călare pe un cal alb, care ajunge la cei care îi cer ajutorul cât ai clipi din ochi.

by Redactor