Rusia rămâne principalul mediator în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabagh

Noi negocieri directe între preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei, Ilham Aliev şi Serj Sargsian, s-au desfăşurat miercuri 27 octombrie, în oraşul rus Astrahan, sub medierea preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev.

La fel ca la întrevederile precedente, nici la aceasta nu s-a înregistrat vreun progres semnificativ. Moscova, însă, este mulţumită oricum de rezultatele negocierilor: părţile au convenit asupra schimbului de prizonieri de război şi restituirii rămăşiţelor terestre ale celor ucişi, dar cel mai important este că au arătat că văd în continuare în Rusia un mediator, în pofida unor acţiuni diplomatice relativ recente ale Moscovei care nu plăcuseră Erevanului şi Baku.

Întrevederea de miercuri a fost deja a treia din acest an, iar în total în ultimii doi ani Medvedev şi-a reunit deja de şapte ori cei doi colegi să vorbească despre Nagorno-Karabagh, un subiect cu adevărat inepuizabil, notează cotidianul rus Kommersant.

Primele negocieri pe această temă, cu medierea liderului rus, au avut loc după războiul din Georgia, în noiembrie 2008, fiind considerate unele fructuoase: părţile au semnat chiar o declaraţie comună destul de echivocă, dar care a devenit primul document politic semnat după mulţi ani de liderii Armeniei şi Azerbaidjanului. Este adevărat că reuniunile ulterioare nu au adus nici măcar un asemenea rezultat.

Nici în cadrul întrevederii de la Astrahan nu a fost semnat vreun document concret, Aliev şi Sargsian, pe care Medvedev i-a plimbat cu vaporaşul pe Volga, rezumându-se la a-şi reitera poziţiile, unele destul de diferite. Pentru Rusia, însă, întrevederea de miercuri a avut cel puţin un rezultat pozitiv: a consolidat poziţiile sale de principal mediator în dialogul dintre Baku şi Erevan.

Anul trecut, la procesul de reconciliere dintre Armenia şi Azerbaidjan se raliase în mod inopinat Grupul de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe marginea conflictului din Nagorno¬Karabagh (în afară de Rusia, din acest grup mai fac parte SUA şi Franţa), organizând două întrevederi între Aliev şi Sargsian, deja fără participarea lui Medvedev.
De asemenea, în iulie, în timpul turneului său prin Transcaucazia, cu ambii lideri se întâlnise secretarul general al SUA, Hillary Clinton, care propusese serviciile de mediator ale Washingtonului, aminteşte ziarul rus.

Reuniunea de miercuri nu a fost zădărnicită nici de faptul că, relativ recent, Rusia a întreprins paşi care au complicat relaţiile şi aşa destul de tensionate dintre cei doi vecini, subliniază Kommersant. Întâi, la 20 august anul curent, Medvedev participase la semnarea acordului de prelungire a termenului de şedere a bazei militare ruse din Ghiumri (Armenia) până în 2044.

Protocolul semnat atunci de ministrul armean al Apărării, Seiran Oganian, şi omologul său rus Anatoli Serdiukov prevede că militarii desfăşuraţi la Ghiumri nu se vor mai orienta exclusiv spre posibile acţiuni militare exclusiv în afara spaţiului postsovietic La acea dată, Sargsian considerase acest lucru drept o intenţie a Moscovei de a sări, în cazul unui conflict cu Azerbaidjanul, în ajutorul Erevanului, care este aliatul Moscovei în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Această veste stârnise nemulţumirea Azerbaidjanului, iar exact peste două săptămâni Medvedev a fost nevoit să se deplaseze la Baku pentru a explica că acordurile privind baza din Ghiumri nu au schimbat nimic şi că Rusia nu intenţionează să se plaseze de partea nimănui.
După aceasta, a fost semnat un acord conform căruia, din 2011, Gazprom va dubla importurile de gaz azer, ceea ce va aduce Azerbaidjanului până la 5 miliarde de dolari pe an în plus, bani ce vor fi folosiţi în mare parte pentru majorarea bugetului apărării din această ţară.

De data aceasta, vestea nu a fost pe placul Erevanului. Însă, după cum a demonstrat întrevederea de la Astrahan, o activitate diplomatică atât de intensă a Moscovei nu a zădărnicit negocierile trilaterale ruso-armeano-azere, mai ales că înregistrarea unor acorduri concrete nu figurează oricum printre planurile liderilor de la Baku şi Erevan, conchide Kommersant.

după Financiarul.ro

by Redactor