RODIA – REGINA TUTUROR FRUCTELOR

Rodia este considerată „regina tuturor fructelor”nu doar datorită gustului său beneficiilor sale pentru sănătate ci și pentru că există capul de rodie care arată ca o coroană. Există credința că prototipul coroanei regale provine din „coroana” rodiei. Potrivit grecilor antici arborele de rodie a crescut din sângele lui Dionysos care era zeul vegetației, viticulturii și vinificației. Pentru fenicieni a fost simbolul arborelui vieții.

Rodia a fost de asemenea un semn de putere datorită „coroanei” de pe cap. Cantitatea mare de semințe din coaja groasă a fructului simboliza universul cu planetele și stelele sale. În Armenia antică rodia a simbolizat și eternitatea. Renumitul medic și scriitor armean Amirdovlat din Amasia a scris despre proprietățile vindecătoare ale florilor roșii strălucitoare afirmând că„Floarea de rodie sălbatică are efect de curățare. Floarea roșie este cea mai bună.”

Începand cu anul 2015 ca urmare a hotărârii Sanctității Sale Karekin al II lea, Patriarhul suprem al tuturor armenilor în ajunul Anului Nou în Bisericile Apostolice Armene după Sfânta Liturghie are loc ritualul de sfințire a rodiei =nur (în limba armeană) care este considerat fructul tradițional al Armeniei obicei pastrat si la biserica armeana  Sfânta Maria din Constanta.

Rodia este înconjurată de o aură de mister și simbolism ca urmare a multitudinii de semințe rubinii asemănătoare unor bijuterii și a gustului său aromat. Slujba de binecuvântare a rodiilor este considerată conform tradiției armene aducătoare de sănătate, belșug, fericire și noroc. Astfel fiecare familie aduce rodii pentru a fi binecuvântate după care sunt servite de toți membrii familiei pentru a avea sănătate, prosperitate, belșug și noroc în Noul An. În tradiția armeană rodia simbolizează sensul vieții, prosperității și abundenței. Rodia este asociată cu crucificarea lui Iisus fiind un simbol al învierii, al renașterii naturii și nemuririi. Conform simbolisticii creștine rodia reprezintă simbol al sângelui lui Iisus, suferința lui pe cruce și sacrificiul făcut de el pentru umanitate iar semințele rodiei reprezintă biserica care își ține uniți credincioșii precum rodia care strânge sub coaja sa mulțimea boabelor.Rodia are un rol deosebit și în Vechiul Testament ea fiind singurul fruct din cele 3 fructe permise în sanctuarul Templului Sfânt. Motivul acestei alegeri constă în faptul că rodia nu era niciodată devorată de insecte devenind astfel un simbol al incoruptibilității.Rodia este un arbore mic de înălțime până la 5-8 m cu o durata de viață de până la 200 de ani cu cel mai bogat rod în primii 20 de ani.Fructul se numește rodie și are culori variate de la galben până la roșu- portocaliu iar planta se numește rodiu sau rodier. Rodierul este originar din Persia (Iranul de astăzi ) și se cultivă de câteva milenii în Asia centrală, Georgia, Armenia, regiunea Mediteranei . În Armenia există crânguri de rodieri sălbatici în preajma unor așezări antice abandonate. Cultivarea rodiei în Armenia are o lungă istorie, resturi de rodie datând din anii 1001 î. Hr. fiind găsite în această țara. Acest fruct are foarte multe semințe învelite într-o pulpă zemoasă care face un suc acrișor foarte revigorant care potolește setea, fiind foarte bogat în antioxidanți, vitamina C, potasiu , magneziu fiind foarte bun și pentru sănătate.Rodia simbolizează longevitatea, prosperitatea, fertilitatea , viața și se regăsește în centrul unor tradiții armene.

Nu există nunți la armeni fară obiceiul că mireasa să dea cu o rodie de un perete din care să iasă acele multe semințe zemoase bogate de un suc plin de culoarea sângelui pentru că acel cuplu care se căsătorește să aibe mulți descendenți , să fie bogați și să le meargă bine în viață. Se spune că în localitatea Van acele femei care își doreau copii mâncau pâine făcută din aluat amestecat cu semințele unei rodii. În timpul nunților de astăzi din Erevan mireasa oferă o mică rodie uscată numită “taratosik” oaspeților necăsătoriti ca o binecuvântare. Nu există Crăciun și An Nou la armeni fără rodii pe masă, mâncăruri cu rodie și suc de rodii pentru ca noul an să înceapă cu vitalitate, belșug și prosperitate. Se mai spune că atunci când Arca lui Noe s-a oprit la poalele muntelui Ararat acolo pe acea arcă ar fi fost și câteva rodii. După mii de ani în aceea zonă se regăsesc foarte multe coline cu rodieri. Un loc deosebit de cunoscut este și “Valea rodiilor “(Nrnadazor) unde se culeg rodiile în Armenia. Fructele se culeg cu mâna iar rodiile mici se utilizează la prepararea vinului de rodii un vin plăcut , dulce, aromat și foarte apreciat. Deoarece sucul de rodii pătează rodiile se desfac cu mare atenție în mai multe feluri :-fie într-un vas cu apă rece, fie tăiate în două și apoi fructul lovit cu o lingură ca semințele să cadă în farfurie sau cel mai simplu mod când se taie coroana rodiei, apoi baza și apoi se crestează vertical 5 felii pentru a se deschide mai ușor. Melasa de rodie (ingredient obținut prin fierberea sucului de rodie fară alt adaos ) se utilizează sub formă de oțet balsamic. Importanța rodiei este mărturisită de manuscrise armenești vechi datând din secolul VI și VII și de sculpturi în piatră. Sărbătorite de secole în artă, mitologie, texte religioase, literatură și chiar în modă rodiile sunt reprezentate pe scară largă în multe lucrări diferite. Folosirea rodiei în literatură datează din secțiunea Vechiului Testament a Bibliei și reprezintă bogăție, prestigiu și confort. Imaginile cu rodii au fost gravate pe repere importante cum ar fi templul regelui Solomon și au fost adesea cusute manual pe ornamentele hainelor preoțești. Rodiile simbolizau bunătatea, succesul și puterea. Cu toate acestea când copacii de rodie se ofilesc ei simbolizează păcatul.

Cineastul Serghei Parajanov a folosit acest fruct simbolic ca titlu al marii sale capodopere din secolul al XX lea -”Culoarea rodiilor” reprezentând biografia trubadurului armean Sayat Nova, în film rodia simbolizând sufletul invincibil al Armeniei. Banchete abundente și sărbători tradiționale țărănești cu rodii au putut fi admirate în filme precum” Pepo” (1935), primul film cu sonor al Armeniei care a fost apreciat pentru „păstrarea identității, obiceiurilor și culturii naționale a Armeniei” sau în” Fata Văii Araratului „(1949) unde tradiția și modernitatea se unesc în ceremonia finală a filmului și în filmul „Anahit” (1947) în care legendarei eroine i se oferă un cadou de aur  care arată ca o rodie .

Celebrul artist armean Martiros Saryan a folosit acest simbol al vieții în picturile sale. La Erevan la aproape toate expozițiile de artă sunt prezentate picturi cu rodii. Magazinele de suveniruri oferă o mulțime de rodii metalice, ceramice și textile precum și bijuterii în formă de rodie. Foarte mulți artiști armeni au folosit rodia în versurile și poeziile lor pentru a descrie o gamă largă de emoții de la suferintă până la speranță. Basmele armenești au un final tradițional care se încheie astfel : „Trei rodii au căzut din cer: una pentru povestitor, una pentru ascultător și una pentru întreaga lume.”

Să ne bucurăm cu toții de acest fruct legendar și de beneficiile lui pentru ca Noul An să ne aducă multă sănătate, fericire, belșug ,prosperitate și viață lungă.

 LA MULȚI ANI ȘI UN AN NOU FERICIT !

Hasmig ANANIAN

by Redactor