Mihai Stepan Cazazian

RESTITUIRI | Au trecut 200 de ani de la nașterea scriitorului DZERENȚ (1822-1888)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

S-au scurs două secole de la nașterea scriitorului DZERENȚ (Hovsep Șișmanian). Născut la Bolis în 16 septembrie 1822, Hovsep Șișmanian (Dzerenț) a studiat la Congregația Măhitariștilor, iar apoi medicina la Paris. Întors la Bolis s-a implicat în treburile  interne a comunității catolice armene dar apoi s-a întors în sânul bisericii ce ține de Ecimiadzin și se mută în Caucaz unde îsi continuă activitatea.

A activat pe târămul publicisticii, iar apoi a scris romane. El se ocupă ,în romanele sale, de diferite epoci ale istoriei armenilor, a publicat trei romane care au devenit celebre în epocă. Acestea sunt: „Frâmântările veacului al IX-lea”, „ Toros fiul lui Levon” și „Teodoros Răștuni”.

***

Împreuna cu Beșictașlian activează în cadrul societății „Hamazghiaț” iar apoi în cadrul societății „Parecordzagan”. Este trimis în Cilicia pentru a organiza deschiderea unei școli agricole. Nu are succes în această direcție deoarece i se opun atât autoritățile turcești cât si cele potrivnice din comunitatea armeană. La întoarcerea la Bolis se ocupă de publicarea operelor postume ale lui Beșictașlian , în anul 1870. Publică articole în periodicele „Arevelian mamul”(Presa orientală) și „Masis” precum și altele. Guvernul otoman îl trece pe lista suspecților și în anul 1875 este exilat în insula Cipru. Aici rămâne timp de 3 ani. În acest timp scrie primul său roman istoric, „Toros fiul lui Levon”, care vede lumina tiparului la Bolis în anul 1877. Apoi pleacă la Tiflis (azi Tbilisi) și este numit profesor de istorie armeană la Colegiul „Nersesian”. În anul 1879 apare cel de al doilea roman al său: „ Frământările veacului al IX-lea”, iar în 1881 cel de al treilea, „Teodoros Răștuni”. Colaborează ,totodată la revista „Porț” (Eseul ). Dzerenț moare la Tiflis  in anul 1888.

***

Romanul „Toros fiul lui Levon” reflectă lupta de eliberare dusă împoriva  Bizanțului. După ce fiii lui Levon I, sunt duși ca prizonieri în Bizanț, Armenia își pierde independența. Levon și fiul său Ruben sunt uciși la Constantinopol, dar Toros, cel de al doilea fiu reușește să fugă în Cipru unde cu oamenii care îi erau devotați pregătește întoarcerea în Cilicia. Întors în Cilicia, Toros înarmează poporul și organizează răscoala contra grecilor. Învingând tot felul de piedici Toros reușește să redea Ciliciei independența. În final însă Toros își pierde viața. Toros se manifestă ca un patriot inteligent ,viteaz și gata să-și sacrifice viața pentru patrie. Toros se alătură cu Evpimia, care este o femeie influentă la curtea împăratului Samuel Comnen. Ea e cea care îl salvează din arest. Toros se împrietenește cu institutorul   Evpimiei, învățatul Dionis. Un armean, adept al grecilor este însă comandantul cetății Anarzaba,  trădător, conetabilul Sămbat, dar Toros cucerește cetatea în lupta sa pentru independență.

***

„ Frământările veacului al IX-lea”, este capodopera lui Dzerenț. Faptele se petrec în mijlocul revoltei din anul 851 și după. Scena narațiunii este Armenia sub stăpânirea arabilor. Aici orizontul istoric este mai larg decât în romanul precedent. Eroul principal aici este Hovnan Huteți, un om din popor. El este însuflețit de mânia contra asupritorilor ocupanți. Hovnan, în fruntea unei armate populare ocupă Mușul, eliberându-l de „nelegiuiți”.                                                                                                                                                                                                                                                                      

Hovnan spune că nahararii (nobilii)armeni au trădat țara și au păgubit-o.

Căpetenia arabă Bugha năvălește în Armenia. Hovnan, conduce revolta din Sasun. Hovnan prinde și execută trei naharari trădători: Mușegh Vaheruni, Vahran Druni si Vahram Gănuni. Bugha îl ucide pe Hovnan dar urmașul lui va fi prințul Gurghen Arțruni. Politica lui Hovnan atrage atenția unor nobili. Printre aceștia este si prințul Gurgen Arțruni, doamna Hripsime si alții. În capitolul următor facem cunostință cu țăranul Garabed. El urăste pe bizantini, perși, și arabi. El este adeptul revoltei populare. Un alt personaj al romanului este Smbat Pacraduni. Acesta privește favorabil ideea independenței dar prin firea sa șovăitoare devine trădător.

***

Subiectul romanului „ Teodoros Răștuni” sunt faptele din secolul al VII- lea de la începutul stăpânirii arabe. Autorul reia ideile atinse în romanele precedente privind independența țării, Eroul romanului,Teodoros, în ideea împotrivirii contra  arabilor nutrește speranțe în ajutorul Bizanțului și a prinților armeni. Însă nu-l ajută nimeni. Grecii chiar îl arestează pe Teodoros și-l duc în robie la Constantinopole. El însă evadează și se întoarce în Armenia. Încercările lui de a unii popoarele vecine contra arabilor nu au succes. Teodoros moare fără a-și atinge țintele. Romanul este îndreptat contra a tot felul de ocupații înrobitoare.

Autorul condamnă lipsa de unitate și organizare a nobilimii armene. El dorește instaurarea unei conduceri centralizate animată de acțiuni patriotice. El speră ca în ajutor să se ridice și clerul căruia îi acordă o mare importanță.

***

Romanele lui Dzerenț fac parte din curentul romantic. Personajele nu sunt creionate prin trăsături complexe ele se situează distinct ca pozitive  sau negative. Romanele prezintă scene interesante din viața bizanțului, scene de luptă etc. Dzerenț dezbate problemele majore ale destinului istoric al Armeniei și idealul său este independența statului.

Sunt cititori cărora le plac romanele istorice. O parte dinte ei sunt interesați de romanul istoric cu tematică armeană. Dacă își vor manifesta dorința s-ar putea traduce unele pagini din opera lui Dzerenț. El este singurul scriitor care a abordat această perioadă din istoria noastră.

Arpiar SAHAGHIAN

surse: internet, manuale.

NOTE

Mgrdici Beșictașlian (1828-1868) poet,dramaturg, pedagog armean din Istanbul.

Leave a Reply

Your email address will not be published.