Mihai Stepan Cazazian

Restaurarea bisericii armene Sfânta Treime din Botoşani – obiectiv de interes naţional

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

foto Cosmin Zamfirache

Ansamblul arhitectonic Biserica armeană Sfânta Treime din Botoşani este unul dintre cele mai frumoase
monumente de arhitectură urbană
din România. Pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor, a Institutului
Naţional al Monumentelor Istorice, ansamblul
arhitectonic Biserica armeană Sfânta Treime are clasificate 4
obiective: Ansamblul bisericii armeneşti Sfânta Treime, str. Armeană, nr.
15 (datare 1795-1797, Nr. crt. 264); Biserica
armenească Sfânta Treime
,
str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, ref. 1832, Nr. crt. 265); Turn clopotniţă, str. Armeană, nr. 15
(datare 1795-1797, Nr. crt. 266); Zid de
incintă
, str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, ref. 1832, Nr. crt. 267).

Existenţa unui asemenea
ansamblu socio-cultural-religios este unică nu numai între obiectivele de acest
fel din Botoşani dar chiar şi din România. Amplasarea acestuia – pe o suprafață
de  4953,35 mp, la o distanță de câteva
sute de metri de Centrul administrativ al județului și municipiului conferă o
particularitate cu totul remarcabilă 
arhitecturii urbanistice a orașului Botoșani. Se face mențiunea că
municipiul Botoșani are peste 100.000 locuitori, fiind clasificat al treilea
după criteriul populație în arealul Regiunii de dezvoltare Nord – Est.

Chiar dacă anul ctitoririi
bisericii Sfânta Treime este 1797,
prima menţionare documentară a bisericii din Botoşani este mult mai veche,
lăcaşul de cult fiind contemporan cu cele două biserici domneşti Sfântul Gheorghe
şi Uspenia – construite în anii 1551-1552. Construcţia bisericii armene Sfânta Treime începe în anul
1560, când pe locul bisericii actuale era construită o biserică din lemn cu
hramul Sfântului Axentie, cu destinaţia inițială de mănăstire armeană: „În
anul Domnului 1560 şi în data armenilor 1009 s-a fondat acest Sfânt Templu în
numele  Sfântului Axentios, martirul lui
Hristos, cu stăruinţa baronului Agacea Grigorcea, de fel din Cameniţa, sub
catolicosul tuturor armenilor Prea Sfinţitul Barsegh (Vasile) şi sub
patriarhatul Constantinopolului şi a Sfântului Ierusalim al Prea Sfinţitului
Arhimandrit Stepannos
”.  Inscripţia
se află pe un giaşot aflat în altarul bisericii (Florin Simion Egner și Viorica
Popa, “Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoșani”, 2014, p.
514). 

A existat o
continuitate a actului religios în acest lăcaş de cult,  pentru că după aproape un secol, în anul
1655, pe locul bisericii de la 1560, începe construcţia unei alte biserici
armene din lemn cu hramul Sfânta
Treime
, data fiind atestată într-un document târziu: într-un act
redactat în anul 1710 cu textul preluat în anul 1891 într-o grăniţuire de
proprietate (act aflat la
Arhivele Statului Botoşani), este pomenită „înlocuirea bisericii
Sfântul Axentie prin biserica cu hramul Sfânta Troiţă
(Sfânta Treime), numită şi Nor-Jam (adică
Biserica Nouă”) situată (lângă) maidanul în proprietatea
domnului Garabet Ciolac
” (Florin Simion Egner și Viorica Popa,
“Biserica armeană din  Botoșani”, 2012,
p. 72). Biserica de lemn din 1655 nu rezistă în timp şi după mai bine de un
secol este dărâmată, pe locul ei fiind ridicată biserica cu acelaşi hram – Sfânta
Treime
, care a fost  terminată la 1795. Este biserica de piatră rămasă până în zilele noastre.
Pe o inscripţie în limba armeană aşezată pe peretele dintre navă şi capela de
sud, este scris: „Această biserică s-a clădit din temelie în oraşul Botoşani
întru numele Sfintei Treimi, în anul 1795, septembrie, 1” (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Din istoria
şi patrimoniul comunităţii armene din Botoșani”, 2014, p. 514).  
Pentru că în
anul 1796 moare Anton Heulianţ, considerat pe drept ctitorul bisericii (el este
îngropat în incinta lăcaşului), sfinţirea se face în anul următor. Gheorghe
Balş, în cartea “Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al
XVII-lea şi al XVIII-lea” (1925), categoriseşte biserica armeană Sfânta Treime din Botoșani ”una dintre cele mai frumoase biserici
ortodoxe din Moldova
”, afirmația motivând odată în plus afirmația
din titlu.

Biserica Sfânta
Treime
din Botoșani a fost finalizată târziu, la
sfârşitul sec. al XVIII-lea. Într-o perioadă în care mai toate bisericile
botoșănene aveau constructori locali – care promovau stilul arhitectonic
moldovenesc, biserica Sfânta Treime are păstrate elemente de specific
arhitectural al bisericilor armene. Construcţia este în  formă de cruce, cu paraclisul şi sacristia
având uşi de intrare din interiorul navei. Acoperişul bisericii are
două turnuri cupole acoperite cu tablă de metal împodobite cu frumoase cruci la
toate vârfurile şi turlele. Crucile sunt înfipte deasupra semilunei, ca semn al
biruinţei creştinismului asupra islamismului. Sub unele cruci sunt litere
făurite ornamental din fier, semnificând inscripţii prescurtate. Sunt
deasemenea inscripţii şi pe acoperişurile făcute în tablă ale turlelor, turlele
fiind lucrate inițial în tablă aurită. Interiorul bisericii Sfânta Treime păstrează catapeteasma altarului mai veche, adusă din fosta biserică de
lemn. Sunt conservate un număr de 14 inscrpţii
în limba armeană, traduse de preotul Baronian în anii 1930. Iconostasul din
sacristia bisericii Sfânta Treime este înnoit în anul 1870. Minialtarele
au fost donate în anul 1841 şi în anul 1845. 
Uşile mari, ferecate în fier, sunt şi astăzi cele mai frumoase uşi de
lăcaşuri de cult  din Botoşani.

În timp. biserica a fost mărită,
adăugându-se și alte construcţii. În anul 1816, când în biserica armeană ”Sfânta
Treime
”  oficia un preot cu vocație
de constructor, pe nume Avedic Barhudar, în curtea bisericii a fost ridicată o
clopotniţă de către A. Taft
(Sergiu Selian, ”Schiţă istorică a
comunităţii armene din Români”, 1999). Datorită înălţimii clopotniței, i
s-a atribuit de la început funcţia de turn de observaţie pentru paza oraşului.
Este anul în care armenii botoșăneni extind exonartexul și adaugă sacristia
bisericii Sfânta Treime (Florin
Simion Egner și Viorica Popa, “Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din
Botoșani”, 2014, p. 522). Biserica Sfânta Treime a fost împrejmuită cu
ziduri tari şi înalte de piatră şi cărămidă, având ieşire spre străzile Armeană
şi Războieni. Zidurile, disproporţionat de puternice, puteau oferi adăpost
pentru populaţie în situaţii deosebite, în care „ocroteau în lăuntrul
bisericii lăzile cu ce era mai de preţ, în timpul zaverelor turceşti şi
tătărăşti
”. (Florin Simion
Egner și Viorica Popa, “Istoria comunității armene  din 
Botoșani”, 2012).

În patrimoniul bisericii armene Sfânta Treime
există un număr de 51 de cărţi religioase între care o evanghelie
și un giasot din 1769 cu coperţi frumos realizate și conservate cu grijă
(Florin Simion Egner și Viorica Popa, ”Patrimoniul cultural și religios al
parohiei bisericii ortodoxe armene din Botoșani”, 2013, p. 51-68). Se face
mențiunea că în cealaltă biserică armeană din Botoșani, situată la cca 100 m de biserica Sfânta Treime – pe aceeași stradă, a
existat până în anul 1955 (când a fost dusă la Ecimiadzin, în Armenia)
o carte religioasă atestată ca fiind cea mai veche carte păstrată în Botoșani:
Evanghelia din anul 1354”, în limba armeană, scrisă pe piele de vițel într-un
scriptoriu din Crimeea. Patrimoniul religios al bisericii Sfânta Treime
mai
inventariază un număr de 72 obiecte de cult: 
cruci din metale preţioase, unele cu rubine şi diamante, potire,
sfeşnice şi candele din argint masiv şi aurite (multe dintre acestea fiind
între cele mai vechi obiecte de cult păstrate în bisericile din Botoşani), din
perioada 1726-1850 (Idem, p. 116-133). Biserica a adăpostit  covoare şi tapiserii de Tokat, multe cusute în fir de aur, din anii 1774 -1800 (Idem, p.
158-177), porumbei (”porumbi”) din argint masiv (obiecte de cult păstrătoare
de mir tradiţionale bisericii armene), din prima jumătate a sec. al XIX-lea.
Biserica armeană Sfânta Treime din
Botoșani are 112 icoane înregistrate în inventarul propriu, pictate pe pânză,
în ulei, alături de icoane pictate pe lemn (acestea găsindu-se exclusiv în
componenţa altarelor), din perioada 1798-1872. Între aceste icoane se găsesc: Sfânta
Maria cu Sfânta Ecaterina şi Sfânta Sofia
(1832),  Sfântul Ştefan (1810), Sfânta Maria
cu Pruncul cu coroană de argint
(1798), 
Sfinţii Anton, Onofrei şi Macarie (1812), Sfinţii Ioachim şi
Ana
şi Sfântul Simion Zeruni (1822), Sfânta Maria cu Pruncul cu
coroane de argint
(1822), Sfânta Maria cu Pruncul (1852), Sfânta
Maria
, Iosif şi Ohanes;
Sfântul Teodor (1821), Sfântul Vasile (1834), Sfânta Maria – ”Dolorosa”
(1872), Toţi Sfinţii(1838)
(Idem, p. 93-112).

La mai puţin de o jumătate de
secol de la ctitorire biserica a avut deja nevoie de lucrări de îmbunătăţire.
Prima renovare are loc în anul 1832: „1832, mai în 16. S-au înnoit această
biserică a Sfintei Treimi prin sârguincioasa osteneală a dumisale Ştefan David
Goilav, cu ajutorul poporenilor armeni din acest oraş
” (N. Iorga, “Inscripţii botoşănene”, 1905). O
altă reparaţie semnificativă s-a făcut în anul 1912. În ultimele 7-8 decenii biserica a înregistrat
însă stricăciuni majore. În anul 1944, la bombardamentul
asupra Botoşanilor, alături de Teatrul Mihai Eminescu, biserica armeană Sfânta
Treime
a avut de suferit cel mai mult. Bombele explodate în curtea
bisericii au provocat fisuri atât construcţiei principale cât şi clopotniţei
din curte. În
anul 1977 cutremurul a adâncit aceste fisuri şi,
din acel timp încep să fie înregistrate la cancelaria parohiei armene din
Botoșani mai multe adrese prin care este semnalată autorităţilor necesitatea
consolidării edificiului.

Întârzierea unor măsuri
de consolidare, motivate de lipsa de bani, a dus în final la catastrofă. În anul 1991 la
biserica Sfânta Treime cade turla mare, prăbuşită în interiorul
bisericii. Sunt deteriorate ireparabil un număr important de obiecte de cult,
sunt pierdute definitiv policandrele de mare valoare artistică și istorică,
alături de mai multe elemente de mobilier bisericesc vechi de 200 de ani.
Cu acel prilej o parte dintre obiectele de cult din biserică, care au putut fi
recuperate în stare bună, au fost scoase şi depozitate în casa parohială din
curte şi în spaţiul bisericii armene vecine Sfânta Maria. O altă parte
dintre aceste obiecte au rămas însă în biserică, acestea fiind numai în
oarecare măsură protejate.

Scara construita pentru reparare acoperiș improvizat la biserica Sf Treime

Urmare a insistențelor comunității armene din
Botoșani la turla bisericii Sfânta Treime s-a realizat o primă intervenţie reparatorie, în luna februarie a anului 1993, de către Alfacon
Proiect
. Această reparaţie nu a fost finalizată, schelele rămânând în
interiorul bisericii în așteptarea unor fonduri care să deblocheze continuarea
lucrărilor, fonduri care nu au mai venit. Obiectele de preţ din interior, care
nu au putut fi mutate atunci, se degradează rapid datorită nefolosirii
bisericii. În ultimii 20 de ani  s-a întreprins
foarte puţin pentru repararea acoperişului, starea acestuia s-a degradat şi
există pericolul prăbuşirii unui alt tronson, cel al cupolei mari, care ar duce
inevitabil la pierderea definitivă a acestui monument de patrimoniu.

După venirea noului
episcop, PS Datev Hagopian ca Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Armene din
România, în anul 2011, au fost angrenate mai multe persoane potrivite în
administrarea parohiei bisericii din Botoșani, cu atribuţii punctuale  privind salvarea bisericii Sfânta Treime. Demersurile făcute de
Viorica Popa – un lider carismatic şi cu o mare influenţă locală (demersuri
făcute împreună cu Florin Egner) – la Primăria Botoşani
pentru lucrări imediate de sprijinire a arcelor au fost susţinute de
Arhiepiscopie. Prin intervenţii insistente ale PS Datev Hagopian, preotului
Radu Krikor Holca și a Consiliului Parohial din Botoșani, au fost demarate
finanţări de la bugetul local în perioada 2012 până în prezent. Ele au fost finalizate
parțial prin intervenţiile autorizate ale firmei “Restaco” SRL Suceava, care au executat lucrări de sprijinire a
pereţilor dar fără intervenţii la acoperiş. Primăria Botoșani a alocat în
fiecare an după 2012 sume de bani pentru lucrări de sprijinire a pereților,
arcelor și cupolei, în cuantum de 110.000 lei, astfel: 30.000 lei în anul 2013
prin Protocolul 14627/17.06.2013; 20.000 lei în anul 2014 prin Protocolul
16062/25.06.2014; 20.000 lei în anul 2015; 20.000 lei în anul 2016 și 20.000
lei în anul 2017.

Tot la insistenţele
P.S. Datev Hagopian parohia bisericii armene din Botoşani a obţinut finanţarea
proiectului de reabilitare şi consolidare a bisericii Sfânta Treime. Începând din anul 2013, Viorica Popa, cu susţinerea
deputatului local dr. Tamara Ciofu (acum la al doilea mandat), a obţinut  finanţarea unui Proiect de consolidare şi
reabilitare
a edificiului în
valoare de 70.000 de euro. Proiectul a fost finanțat de Secretariatul de
Stat pentru Culte şi finalizat în anul 2017.

Dar pentru realizarea cu celeritate a proiectului
de salvare a acestui ansamblu arhitectonic în etapa următoare este necesară includerea proiectului pe lista obiectivelor Companiei Naţionale de
Investiţii (CNI). Fondurile insuficiente ale bugetului statului fac ca
prioritate la finanţări să aibă lucrările şi investiţiile în curs de realizare,
lucrările noi fiind pe liste lungi de aşteptare. Dar întârzierea unor
măsuri  de salvare a Bisericii Sfânta
Treime
poate avea consecinţe dintre cele mai grave.

Biserica armeană Sfânta Treime este monument de
patrimoniu naţional. Mai mult,  ansamblul
bisericilor armene Sfânta Maria
(cea mai veche biserică din piatră din Botoşani, în care s-a aflat cea mai
veche carte din istoria oraşului – Evanghelia de la Caffa, din anul 1354) şi Sfânta
Treime
(apreciată în prima categorie a monumentelor de arhitectură din
România), situate la 100 m
una de cealaltă – alăturare unică în România dar şi în întreaga diaspora
armeană din Europa ar putea fi inclus pe
lista  UNESCO
. Această propunere a
fost susţinută de PS Datev Hagopian încă de la prima întâlnire cu primarul
municipiului Botoşani, în anul 2012, în prezenţa ambasadorului de atunci al
Armeniei la Bucureşti,
Hamlet Gasparian, când a fost angajată şi înfrăţirea municipiului Botoşani cu
oraşul Aştarak, din Armenia. Interesul unei asemeanea propuneri pentru oraşul
Botoşani  justifică o dată în plus
aprobarea finanţării proiectului de consolidare a bisericii Sfânta Treime.

Importante pentru istoria
oraşului Botoşani, cele trei biserici armene aflate aici oferă şansa includerii
oraşului în circuite de pelerinaj ale armenilor din diaspora, proiect propus
primarului municipiului Botoşani, în întâlnirea din 15 decembrie 2012, de PS
Episcopul Datev Hagopian, fiind cunoscut faptul că  diaspora armeană este numeroasă şi influentă
în lume. Un complex cultural și religios funcțional – obiectiv urmărit în
proiectul de reabilitare și consolidare al bisericii armene Sfânta Treime din Botoșani, devine
important pentru oraș și pentru întreaga zonă

                                                                                                                                     Florin
Egner

Biroul de presă al Arhiepiscopiei
Armene din România.