Arhiepiscopia Armeana

Reînnoirea legământului în fața monumentului Generalului Andranic Ozanian din curtea Catedralei Armene din București

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

            Pe 30 mai a.c. cu ocazia comemorării zilelor eroice de luptă  din luna mai 1918 și cu ocazia împlinirii a 103 ani de la proclamarea primei Republici Armene, în Catedrala  Armeană SFINȚII ARHANGHELI din București a fost oficiată Sfânta Liturghie. După săvărşirea Sfintei Liturghii, sub protia Întâistătătorului Eparhiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria, P.S. Episcop Datev Hagobian, s-a oficiat slujba de Te Deum. La ceremonie participau: Excelența Sa Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Armeniei în România, dl. Sergey Minasyan, membrii consiliului eparhial și parohial, clerici, numeroși credincioși.

La sfârșit Sfinția Sa s-a adresat cu un îndemn: ,,Diaspora armeană pe 28 mai  serbează memoria acelor zile memorabile din luna mai, când în condiții extrem de grele, poporul armean s-a mobilizat, și a reușit să găsească forța necesară pentru a lupta și a își câștiga independența și proclama prima  Republică Armeană. În 1918,  în acele zile din luna  mai, ostașul armean la Sardarapat, la Baş Aparan, la Kharakilisa, cu sângele  vărsat a  creat un stat independent și a obligat inamicul să țină cont la  dreptul lui de viață.  Luna mai, încă o dată a fost martor la voința și vitejia armenilor în fața morții.

         Astăzi, după 103 ani, în aceste zile din mai, din nou se pune problema de existență a  armenilor. Situația actuală este fatală, inamicii externi și interni navalesc granițele și pământul armenesc, este în pericol chiar și independența statală, sunt în primejdie  valorile și sacralitățile noastre, a sosit clipa să repetăm eroismul de la  Sardarapat, noi toți, întreaga națiune, să ne apărăm demnitatea,  să alungăm din nou pe inamic din  Patrie.

            După 103 ani, luna mai devine, din nou, pentru poporul armean, o graniță ce  desparte moartea de viață. În decursul istoriei noastre de multe ori am fost lipsiți de independență, de multe ori a fost  pămânul nostru calcat de navalitori, însă speranța și credința noastră au rămas neclintite, prin care continuu am construit, am luptat, am crezut în Dumnezeu și am trăit cu Dumnezeu.

          Am trăit ca Biserica și ca Stat Armean împreună, uniți cu Domnul, de multe ori crucificați, dar mereu înviați cu Domnul. Cu toate că azi ca națiune ne am îndepărtat de Domnul, am devenit indiferenți, răuvoitori, intoleranți, hulim, înjurăm, cu toate acestea Dumnezeu nu ne a părăsit încă, încă avem posibilitatea să ne pocăim și prin rugă să redobândim numele superior de  prima națiune creștină din lume și acel apostolat la care este chemat fiecare armean din ziua în care se naște.

          Datorită acelor lupte eroice din luna mai 1918, Armenia de Est este salvată de pieire. Spiritul eroic al armenilor, eroismul național, victoria asupra armetei turce demonstrează că poporul armean este ferm în dorința sa de a trăi și de a păstra valorile sale de secole. Din unitate, din iubire și din lupta eroică ia naștere prima Republică  independentă. Astăzi trebuie să fim conștienți că acea independență pe care  ne a  fost dată să o moștenim este una sacră și foarte scumpă. Nu există o  perioadă,  în istoria noastră, când poporul a fost subjugat de năvălitori, în care poporul să nu fi tins și să nu fi luptat să își câștige independența și libertatea. Și astăzi, când avem o țară și un stat independent  care se clatină, este necesar ca din nou să ne unim prin spirit național, prin solidaritate, prin toleranță, să  punem umărul pentru a o apăra, pentru ca fiii noștri să moștenească și ei o patrie liberă, independentă, prosperă și puternică.

           Ziua de 28 mai din 1918 este o zi  specială, un eveniment deosebit la care am visat de secole, l-am așteptat timp îndelungat. În realitate acea schimbare se produsese mai demult, în primul rând în psihologia și gândirea noastră politică, cand poporul armean a înțeles că pe propriul pământ trebuie trăit nu ca comunitate, ci ca stat independent, a se lupta nu prin detașamente separate ci ca o armată, a trăi și a lupta ca un stat. Aceasta era noua psihologie și gândirea politică cu care s-a creat prima Republică.

           Astăzi, din nou, trebuie să ne unim interesul pentru păstrarea statului, pentru   apărarea valorilor și ideilor naționale, să acționăm prin înțelepciune cum este dat unui popor străvechi, să ne înhămăm să apărăm statul independent. Luna mai este luna victoriilor și va rămâne așa. Să jurăm că vom păstra și vom transmite generațiilor următoare file strălucitoare din istoria noastră. Prin unitate să ocrotim istoria poporului nostru și cuceririle sale, slăvind pe mamele ce au dat viață eroilor, să ne plecăm capul în fața memoriei tuturor eroilor și martirilor ce și-au dat viața  pentru eliberarea Patriei. Să ne rugăm la Bunul Dumnezeu ca poporul nostru în liniște și pace să își construiască viitorul luminos acum și pururi’’.

          Apoi cei prezenți  au  cinstit memoria celor căzuți în lupte și au depus coroane de flori la statuia eroului Național Andranic Ozanian. Elevii clubului de copii ,,Luis-lumina’’ al Arhiepiscopiei Armene  au intonat Imnul Armeniei, au interpretat cântecul ,,Bardzric Hayastan’’, iar Davit Karamyan a recitat poezia scrisă de Kevork Emin ,,Sasunţineri pară’’ (Dansul din Sasun) și poezia scrisă de  Paruir Sevac ,,Hayastan’’ (Armenia).

            Cu acest prilej Uniunea Armenilor din România, pe gardul ce înconjoară Catedrala, a amplasat panouri pe care erau ilustrate episoade istorice din acele vremuri, totodată a fost reeditată la Editura Ararat cartea scrisă de Serge Afanasian: Victoria de la Sardarapat, tradusă în limba română din franceză de doamna profesor Tacuhi Sarchisian, membră a comunității armene din Constanța. Cartea  care a fost dăruită celor prezenți.

Fie binecuvântată memoria tuturor eroilor și martirilor ce și-au dat viața pentru eliberarea patriei, amin.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România