Pun Pareghentan la Armenopolis!
2 februarie 2013…părea a fi o seară de iarnă , parcă marcată de ghearele zăpezii, iar unicul sunet pe care ai fi putut valsa era dârdâitul țurțurilor, atârnați glorios de rămurele.
Și brusc ceva rupe această balanță. Apropiindu-mă de sediul UAR Gherla pe strada Ștefan cel Mare, un zgomot înnăbușitor îmi distrage atenția. Aruncând o privire mai pe furiș pe geamul iluminat, văd o încăpere machiată cu panglici, baloane și niște personaje ca din povești. O văd pe Albă ca Zăpada, fantoma, pe Hansel și Gretel, o regină din Orientul îndepărtat, dar văd și personaje moderne:Michael Jackson, medicul atotșiutor, cowboyul din America, special sosit din Texas.
Oare visez? Ce e cu toată această învolbureală? S-au prăbușit lumile și timpurile? Și deodată simt o mână pe umărul meu. Mă întorc încet, nu cumva să fie un monstru din 1001 de nopți, dar rămân uimită când o văd pe Tina Turner. Acum chiar nu știu ce să mai cred. Dar ea mă invită înăuntru să petrec în lumea lor. Cu toții mă primesc cu brațele deschise, de parcă ne-am cunoaște de ani întregi.
Într-adevăr ne cunoaștem și ne cunoaștem nu numai de ani ci de secole întregi. Acum aflu că am ajuns la familia mea și e Pun Pareghentan,( după calendarul armeano-catolic) sărbătoarea când lăsăm deoparte zilele obișnuite și ne lăsăm dezmierdați de magia carnavalului. E sărbătoarea când ne permitem să fim nechibzuiți, distrași și plin de voie bună. E sărbătoarea de dinainte de lăsatul secului, e granița dintre delectare și abstinență, ziua în care ne dăm frâu liber imaginației în legătura cu ce personaj vrem să întruchipăm, ne înfruptăm cu delicii, ne îmbătăm cu vin de rodii și depănăm mii de amintiri.
E frumos când stai de vorbă cu ai tăi și mai ales când vezi că nu există discrepanțe între generații, am putut să mă distrez la fel de bine cu părinți, bunici, tineri. Toți erau pe aceeași lungime de undă, pentru că acum nu ne gândeam la problemele realității, pur și simplu ne lăsam îmbrățișați de ritmul muzicii și distracției.
Pun Pareghentan e tradiție, o avem în fiecare an și o savurăm pe îndelete pentru ca mai apoi să putem păși cu gînduri curate în perioada de dinaintea Paștelui, postul. E important să putem discerne cele două noțiuni: distracția și cumpătarea. Dar cu o asemenea comunitate, familie, pe care o avem la Armenopolis ele se echilibrează armonios.
Vera RITI