Sărbătoritul s-a născut în Constanţa, la 11 martie 1936. După clasa I la Şcoala Germană (1943 – 1944) şi alţi trei ani (1944 – 1947) la Şcoala nr. 5 din Constanţa, a absolvit (1947 – 1950) clasele gimnaziale ale liceului Brukenthal din Sibiu cu Diplom für Verdienste şi Liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa (1950 – 1954) cu Diplomă de Maturitate. A urmat cursurile Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti (1954 – 1959), obţinând diploma de inginer în specialitatea maşini termice. Activitatea practică şi cea teoretică i-au permis să elaboreze, în 1976, lucrarea Calculul exact al plăcilor acţionate hidrostatic şi cu stare complexǎ de mobilitate a conturului, pe baza rezolvării problemei antimediane a teoriei mobilitǎţii elastice sub conducerea dr. doc. ing. Mircea Mişicu, în cadrul Centrului de Mecanica Solidelor al Academiei Române, prin care a dobândit titlul ştiinţific de doctor inginer.

Pentru că am evocat îmbinarea strânsă a preocupărilor sale practice şi teoretice, menţionez că a ocupat funcţiile de inginer principal în cadrul Întreprinderii de Electricitate din Constanţa (1959 – 1966), cele de asistent şi lector la catedra de fizică a  Institutului Pedagogic din Constanţa (1964 – 1968), director şi profesor la Liceul Energetic din Constanţa (1966 – 1972), şef de lucrări (1972 – 1976) şi conferenţiar (1976 – 1990) la Institutul de Marinǎ Mircea cel Bătrân, profesor universitar la  Universitatea Maritimă (1990 – 2006) şi la Facultatea de Construcţii a UniversităţiiOvidius din Constanţa (1992 – 2006). Între anii 1990 şi 2004 a fost şi şeful catedrei (departamentului) de Inginerie Mecanicǎ Navalǎ, membru al Consiliului Facultăţii de Electromecanică Navală şi membru al Senatului Universităţii  Maritime, iar între anii 2002 şi 2006, directorul Centrului de Cercetare în Inginerie Mecanicǎ Navală al  Universităţii Maritime din Constanţa. A predat cursuri de mecanicǎ, rezistenţa materialelor şi teoria elasticităţii în cadrul Institutului de Marinǎ, Universităţii Maritimeşi Universităţii Ovidius din Constanţa.  Între anii 1999 şi 2010 a condus  doctorate în inginerie mecanicǎ, iar în anii 2002 – 2003 a fost membru în comisiile Universităţii Maritime şi Universităţii Ovidius din Constanţa, pentru acordarea titlului ştiinţific deDoctor Honoris Causa.

A publicat 24 de cărţi, monografii, tratate, cursuri universitare şi eseuri din domeniul mecanicii solidelor deformabile şi rezistenţei materialelor, două traduceri (din limbile germană şi engleză) şi 142 de articole (din care 31 în revistele Academiei Române şi  Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, 24 în reviste străine şi analele universităţilor, 22 în volume, reviste departamentale şi alte reviste de specialitate, 30 în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale şi 35 în volumele unor manifestări ştiinţifice naţionale).

Datele statistice relevă nu numai un volum considerabil de muncă, cu predominant caracter ştiinţific, ci şi aplecarea sa spre modalităţile cele mai eficiente de comunicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în vederea diseminării lor. Faptul se reflectă şi în elaborarea de modele analitice originale cum sunt cele consacrate calculului plăcilor groase, calculului barelor curbe de secţiune neomogenă, calculului tensiunilor tangenţiale în barele de secţiune oarecare, cele mai multe apărute în publicaţii prestigioase de peste hotare. De altfel, a făcut parte din conducerea unor mari manifestări internaţionale de profil. A realizat 27 de inovaţii.

La înmînarea premiului Uniunii Armenilor în 2008

Implicarea sa în acţiunile ştiinţifice şi civice se reflectă în calitatea de membru în numeroase organisme ştiinţifice interne şi externe şi în distincţiile pe care le-a primit cu numeroase prilejuri. Menţionăm, în acest sens,  Diploma de excelenţǎ a Universităţii Maritime (în anul 2000) şi a  Universităţii Ovidius, (Facultatea de Construcţii) din Constanţa (2004), Diploma de onoare şi Medalia Jubiliară 25 de ani de învăţământ superior de construcţii la Constanţa (2002), Diploma de aur a Fundaţiei AcademiceALUMNIA, a Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa (2004), Diploma de onoare a Academiei Navale (2007) şi Universităţii Maritime din Constanţa (2010), Diploma Facultăţii de Mecanică a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, pentru sprijin şi contribuţii la dezvoltarea relaţiilor de colaborare (2008), Premiul de Excelenţă al Uniunii Armenilor din România (2008). Este citat în Who s Who, Editura Tehnicǎ – Bucureşti (1996), Catalogul Experţilor Bucureşti (1997), Marquis „Who s Who”, ediţiile 16 (1999) şi 19 (2001), Barons Who s Who (2001), 500 Great Minds of the Early 21^st Century (2002), Primul dicţionar ilustrat Who s Who al României (2003), The Contemporary Who s Who (2002/2003) şi în alte volume ale unor Institute biografice din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

Bogata activitate a prof. univ. dr. ing. Garabet A. Kümbetlian reliefează, cu deosebită putere, caracteristicile unei vieţi închinate ştiinţei şi tehnicii, binelui public, ceea ce conferă consistenţă aprecierilor de care se bucură şi subliniază modul în care cunoştinţele şi conştiinţa de sine conturează o personalitate remarcabilă.

La mulţi ani, Domnule Profesor, odată cu urarea noastră unanimă de multă sănătate, putere de muncă, noi bucurii în viaţa personală, împreună cu toţi cei dragi.