Mihai Stepan Cazazian

Primăvara

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

A venit şi primăvara. După o iarnă destul de lungă, cel puţin pe aceste meleaguri. Şi comunitatea armeană s-a mai dezmorţit. Pe la Constanţa copiii noştri, îndrumaţi de prof. Arşaluis Gurău, au purces la realizarea unor spectacole. Editura Ararat a participat la tradiţionalul Salon de carte AMPLUS iar, la Erevan tînăra Emmy a fost desemnată să reprezinte Armenia la Eurovizion 2011. Şi pentru că vorbim de sexul frumos să reamintim că pe 8 martie a fost ziua lor – numai pe 8 martie ? Poate ar trebui să fim mai atenţi cu soţiile, mamele, bunicile, fiicele noastre. Noi vom încerca, măcar o dată la două apariţii, să dedicăm cîteva pagini activităţii şi realizărilor unor doamne care de-a lungul timpului ne-au făcut să fim mîndri de ele. Sînt personaje care au intrat în istoria noastră sau, în prezent, contribuie la istoria recentă a noastră. Una dintre ele este şi ministrul Diasporei de la Erevan, doamna Hranush Hakobyan. Contestată de unii ( că aşa e la noi! ) apreciată de alţii, doamna în cauză depune eforturi spre a apropia Diaspora de patria mamă. Nu e uşor. Mai ales cînd trebuie să învingi mentalităţi bine înrădăcinate. Personal sînt uimit de comunicatele de presă care curg zilnic dinspre Erevan privind activitatea doamnei Hakobyan. Unele acţiuni, să recunoaştem, sînt formale, altele prea „ieftine”, dar multe au substanţă şi vizează, cum am mai zis apropierea de Diaspora. Ce ironie. Poate că Diaspora ar trebui  să se apropie mai mult de Armenia! Şi nu invers. Dar asta e altă poveste cu şi despre armeni, vorba titlului unei cărţi de la Editura Ararat…Să revenim la  subiect. Important este că  Hranush Hakobyan încearcă să scrie cîteva pagini din istoria recentă a armenilor. Capitolul despre Diaspora. Îi urăm mult succes şi îi dedicăm un articol în acest număr. Cu ocazia zilei de 8 martie şi a primăverii ce a sosit.

  •  
  •  

One Response to Primăvara

  1. Cristina April 8, 2011 at 3:59 pm

    Desi laudabile, programele Ministerului Diasporei gen “Ari Tun” au, in prea putine cazuri, rolul de impingere a bulgarelui de zapada. Cei mai multi participanti vin, se plimba, fac cunostinta cu patria stramosilor…dar prea putini decid ca vor (si trebuie) sa ramana.
    In schimb, acest Minister al Diasporei ar trebui sa faca pasi mai concreti si mai efectivi in ceea ce priveste adevarata apropiere a diasporei fata de Armenia.
    Ministerul Diasporei intentioneaza sa faca din 1milion si jumatate de armeni din diaspora cetateni ai Armeniei, cum mi-a dezvaluit un angajat din cadrul acestui minister.
    Este interesant ca, in ciuda acestor intentii binevoitoare, este de notorietate faptul ca este mai usor unui elefant sa treaca prin acul unui ac decat unui armean din diaspora sa obtina cetatenia Armeniei…
    Am mai multe cunostinte carora li s-a tergiversat la infinit procesul de acordare a cetateniei, sau chiar li s-a refuzat cetatenia – de exemplu sotului meu i s-a refuzat acordarea cetateniei pentru ca nu a putut demonstra destul de convingator ca este armean (!!!).
    De ce nu intervine/intermediaza Ministerul Diasporei in asemenea cazuri…?