Premiantii

Ne-am obişnuit să-i onorăm cu premii pe cei mai valoroşi exponenţi ai societăţii româ­neşti. Dacă înainte de revoluţie doar cei doi conducători erau copleşiţi de premii, pentru mă­reţele lor realizări, aş zice că după 1990 am creat o adevărată manie în a oferim recompense mai mult sau mai puţin importante. De la simple ga­zete de buzunar pînă la organizaţii profesionale s-au întrecut în a acorda premii. Sigur unele sînt importante şi au însemnătatea lor. Şi aici aş spune că nu sînt gesture formale acordarea, anual, de către breasla, spre exemplu, a scriitorilor, muzicienilor sau actorilor a unor premii ce  re­compensează activitatea celor mai valoroşi re­pre­­zentanţi ai culturii româneşti. În aceeaşi cate­gorie intră şi premiile acordate de Academia Ro­mână. Dar sînt şi premii care recompensează, de multe ori, nonvalori. Discuţia e lungă şi nu doresc să intru în amănunte. Şi ajung la pre­miile pe care Uniunea Armenilor din România le acordă anual reprezentanţilor de frunte ai comunităţii care, prin contribuţia lor în diferite domenii de activitate au făcut cinste şi au crescut prestigiul armenilor din România. Tre­buie spus că acest premiu nu este formal. Par­curgeţi lista celor ce au fost onoraţi pînă acum şi o să vă convingeţi. Ultimii doi înscrişi pe această listă, scriitorul Bedros Horasangian şi antrenorul Florin Vasken Halagian nu mai au nevoie de nici o prezentare. Paradoxal este că deşi comunitatea se împuţinează avem în conti­nuare oameni de un mare nivel profesional,  de mare competenţă – repet competenţă – care ne fac cinste. Acest tip de premiu, comunitar, nu ştiu dacă se regăseşte şi la alte etnii din Ro­mânia. Dar cred că dincolo de omagiul pe care fiecare minoritate îl poate acorda unui cona­ţional ar trebui instituit un premiu la nivel na­ţional. Poate chiar preşedinţia României ar putea institui o medalie, să-i spunem minoritas acor­dată unor personalităţi din rîndul etniilor care şi-au adus contribuţia la prestigiul României. Ar fi multe personalităţi ce ar putea primi această medalie. Iar armenii ar avea, cu siguranţă, mulţi candidaţi.

by Mihai Stepan Cazazian