Redactor

PORTRETE din BUCOVINA | GRZEGORZ de ORĂȘENI BOHDANOWICZ (1834–1901)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

A fost moșier și politician armeano-polonez din Bucovina.

După tatăl său, Ștefan, provenea din clanul Roszków Bogdanowicz din Stanislau, descendenți ai lui Ștefan Stefanowicz-Roszka, cel mai reprezentativ intelectual armean din Polonia secolului al XVIII-lea. Mama sa, Justyna, era înrudită cu familiile Boloz și Antoniewicz.

S-a născut într-o casă ce aparținea unor membri ai micii nobilimi și și-a petrecut întreaga viață în prosperitate. Deținea proprietăți în Bucovina (Oșehlib-Cozmeni și Românești-Suceava), Galiția (Petryłów în districtul administrativ) și Basarabia (Mendyk). Cu soția sa Rozalia născută Zadurowicz, tot armeancă, a pus bazele unei familii confortabile și ospitaliere în Oșehlib, care a fost și sediul activităților sale sociale cuprinzătoare.

Armenii din nordul Bucovinei erau sarea pentru polonezi, acționau împreună ca etnici polonezi în multe proiecte. Pentru această comunitate, Grzegorz Bohdanowicz devenise o instituție. Nu exista inițiativă economică, culturală sau politică pe care să nu o susțină, să o conducă, să o finanțeze sau să o consilieze. A debutat în acest rol în timpul răzmeriței poloneze din partea rusească din anul 1863. Casa sa a devenit centrul din Bucovina al organizației pentru cauza independenței Poloniei, pe aici trecând mulți voluntari și, după înfrângerea răzmeriței, refugiați. Unul dintre ei a fost Adam Sapieha, ”prințul roșu” care a evadat dintr-o închisoare austriacă din Liov, la mijlocul lunii februarie 1864, și a fugit în România. După trauma înfrângerii răzmeriței, Grzegorz Bohdanowicz a realizat activități pentru a păstra moștenirea armenească și cultura poloneză din Bucovina. În același an, a sprijinit, cu fonduri personale, comitetul social pentru construirea bisericii armenești catolice din Cernăuți. S-a îngrijit de finanțarea acțiunii poloneze aducând în Bucovina Societatea Galițiană de Credit din Liov și Societatea de Asigurare Reciprocă din Cracovia, al cărei reprezentant era, iar din anul 1871 devenise membru al comitetului de supraveghere. În octombrie 1883 a fondat “Gazeta Polska” și a adus de la Liov un mare ziarist: Klemens Kołakowski. Revista a devenit cel mai mare cotidian polonez din Cernăuți. A dovedit măiestrie politică, depășind rezistența moșierilor români, și a ajuns la un pact cu liderul lor, baronul Alexandru Vasilco de Serecki, în anul 1889. In calitate de deputat, a reluat președinția comitetului desemnat de a numi candidații pentru deputații din curia marilor proprietari funciari. Polonezii armeni aveau 50 de voturi din cele 150 din curie, dar, datorită abilităților lui Bohdanowicz, dețineau la un moment dat jumătate dintre toate voturile din Seimul Național (4) și din Consiliul de Stat din Viena (1). Din acel moment, era responsabil de activitățile Partidului Polono-Armean, în calitate de președinte al Comitetului Executiv.

Nu a dorit să accepte funcții oficiale, preferând să rămână în umbră, încurajând pe alții, inclusiv pe fiul său cel mare Kazimierz. Dar a fost foarte apreciat : toate asociațiile poloneze din Bucovina l-au numit membru onorific, de la Viena a primit titlul de Comandor al Ordinului Imperiului Austriac Franz Joseph (Kaiserlich-Österreichischer Franz Joseph-Orden). La moartea sa, necrologul și condoleanțele au fost publicate în ziare poloneze din Austria, Rusia și Germania. ”Gazeta Narodowa” din Liov a notat, printre altele, că viața sa a fost o istorie trăită a polonezilor armeni din Bucovina.

Copiii săi au purtat numele unor eroi ai națiunii poloneze : Kazimierz, Stanisław, Wanda și Tadeusz. Cel mai reprezentativ dintre nepoții săi a fost Adam Rosco-Bogdanowicz (de la fiica sa), preot armean la Liov, martirizat de sovietici în 1941. După al doilea război mondial, descendenții lui Grzegorz Bohdanowicz au părăsit Bucovina și Estul Galiției și s-au stability în noile zone de graniță ale Poloniei, îndeosebi la Cracovia, unde locuiesc astăzi familiile Krzysztofowicz și Łazarski.

Corina DERLA

* Fotografie, sfârșitul secolului al XIX-lea, Jan Chrzanowski (Suceawa), deținută de familia Łazarski

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *