Redactor

PORTRETE din BUCOVINA | Preot Bogdan Dawidowicz (1858 – 1933)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Bogdan Dawidowicz (născut la 1858, în Kuty/Cuturi, a murit la 18 ianuarie 1933) provenea dintr-o familie armenească, era fiul lui Kajetan, un comerciant din Kuty, și a absolvit școala primară armenească locală. S-a înscris întâi la gimnaziul din Colomeea, apoi la Liov. A studiat teologia la Universitatea din Liov, în perioada 1878-1882.

La 5 iulie 1882 a fost numit preot de Arhiepiscopul Izaak Isakowicz . Timp de doi ani, până în 1884, a fost vicar la catedrala din Liov, apoi a fost numit capelan, ulterior preot paroh la Suceava/Bucovina, în perioada 1884-1891. Pe lângă activitatea sa parohială, a întreprins acțiuni de convertire, atunci când era chemat. Meritele sale și calitățile sale de preot au fost răsplătite prin numirea sa ca preot canonic general al comunității armenești din Liov, în anul 1892. În 1924, după moartea monseniorului Jakub Moszoro, a fost numit preot paroh, în același timp a deținut numeroase funcții în consistoriu și în Curia, inclusiv în biroul consilierilor, examinator pre-sinodal la disciplina etică și teologie dogmatic, referent, censor, apărător al legăturii maritale de la curtea arhiepiscopală. După moartea Arhiepiscopului Izaak Isakowicz, a candidat pentru această funcție, însă a fost ales în cele din urmă Józef Teodorowicz .

În perioada 1901-1905 a fost directorul departamentului științific al Institutului J. Torosiewicz. Avea abilități educaționale înnăscute, entuziasm, dragoste pentru învățătură și calitatea de a interacționa cu tinerii. Astfel, și-a câștigat încrederea și simpatia elevilor săi. În perioada 1902-1907 a fost membru al consiliului orășenesc Liov, membru pe termen lung al Consiliului Școlar Național. S-a implicat în munca de caritate și a fost unul dintre fondatorii Arhidiecezei Uniunii Armenilor.

Bogdan Dawidowicz a fost unul dintre cei mai reprezentativi armeni polonezi. Stăpânea bine limba armeană, și-a continuat studiile cu preoții Rafael Barącz și Bartłomiej Kostecki. Vizitele la mănăstirile mekhistariste din Veneția și Viena s-au dovedit oportunități pentru aprofundarea studiilor lingvistice. Vorbea fluent, deci, în armeană și dialectele sale, inclusive în dialectul armenesc din Cuturi( Kuty). Stanisław Donigiewicz scria că Bogdan Dawidowicz știa 20 de limbi străine. Și-a împărtășit cunoștințele cu cei interesați, învățând pe tinerii seminariști limba și liturghia armeană.

În perioada 1904-1933 a fost profesor pentru limba armeană occidentală și orientală la Facultatea de Filosofie a Universității Jan Kazimierz din Liov. A tradus numeroase lucrări din limba armeană în limba polonă, publicându-le în gazete poloneze și germane cu care colabora. A devenit membru al Comitetului Oriental PAU și al Societății Poloneze Orientale pentru meritele sale din domeniul studiilor orientale, iar Papa Pius X l-a numit șambelan secret.

A fost directorul băncii ”Mons Pius” în perioadele 1905-1912 și 1920-1925.

A efectuat numerous călătorii științifice în Caucaz, România, Rusia, Ungaria și țări din vestul Europei, unde a învățat despre istoria și tradițiile armenilor, și a adunat informații pentru lucrările științifice.

Czesław Lechicki îl caracteriza astfel: ”Înzestrat, citit, cunoscând bine străinătatea, a fost o figură caracteristică în societatea orașului. Înalt, zvelt, vorbea și se mișca cu repeziciune, era ușor de abordat, nu era pretențios, un singuratic, dar plăcut, avea ceva care nu atrăgea doar respect. Era bun. Reținut, avea o opinie clară despre orice. Un iubitor al ritului, un excelent expert în literatura liturgică, a păstrat vechile tradiții și a știut cum să le reprezinte”.*

Corina DERLA

*[Cz. Lechicki], Śp. X. Infułat B. Dawidowicz. (Memorie postumă) , GK, 40 (1933), No. 10, p. 116.