PORTRET | Rudolf von Kapri, poetul crescut în spiritul lui Rilke

Rudolf von Kapri s-a născut la 9 ianuarie 1887 în Neumarkt / landul Stiria/Steiermark, Austro-Ungaria și a decedat la 31 august 1946 în Graz; conform înregistrării de botez, se numea Rudolfus Zador Ferdinandus von Kapri de Merecey. A fost un jurnalist austriac, scriitor și poet. După intrarea în vigoare a legii de abolire a titlurilor nobiliare, s-a numit Rudolf  Kapri începând din anul 1919.

Rudolf  Baron de Kapri a fost fiul adjunctului tribunalului districtual cezaro-crăiesc din Neumarkt, Ferdinand Baron de Kapri de Merecey, și a soției sale Henriette, născută Neuwerth. Este urmașul unei familii nobiliare din Bucovina, de origine armenească.

Talentul scriitoricesc l-a moștenit de la bunica sa, Mathilde von Kapri, ea însăși scriitoare. După absolvirea gimnaziilor din Graz și Leoben, a studiat filosofia la Graz și Viena. Din tinerețe era deja interesat de literatură, după cum demonstrează acest lucru schimbul de scrisori cu Hermann Hesse și alți scriitori contemporani.

După studiu, a activat ca jurnalist și redactor: Die Zeit/Timpul – foaia săptămânală vieneză ( 1912–1919), pentru care a scris ca soldat pe front în primul război mondial; redactor șef la Grazer Messe între 1921–192, de asemenea colaborator al cotidianului Grazer Tagespost și redactor al aceluiași cotidian din 1923; din anul 1934 este înlocuitorul redactorului șef, până în anul 1938.

După puciul lui Dollfuss din anul 1933 și introducerea cenzurii presei, a fost publicat la 28 iunie 1933 un articol critic la adresa guvernului în ediția de seară a cotidianului Tagespost, ceea ce a dus la sancționarea lui Kapri din partea puterii și la confiscarea celor 10000 exemplare ale ziarului, care nu fuseseră livrate încă. Procedura penală a fost totuși inițiată, căci acuzațiile au fost fără fundament, iar un articol cu același conținut a putut să apară în Salzburger Volksblatt, fără reclamația autorităților. Comentariile politice ale lui Kapri din ziare i-au adus conflictul cu autoritățile în anii 30, din cauza încălcării articolului 30 din Legea presei.

După alipirea Austriei la Imperiul German în anul 1938, noii deținători ai puterii național-socialiști l-au îndepărtat din redacție și l-au arestat. Spiritul catolic și conservator de dreapta al lui Kapri și comentariile sale politice l-au transformat într-un oponent activ al național-socialismului. Și activitatea sa în calitate de comisar guvernamental și confident al căpitanului districtual adjunct al landului Steiermark, ulterior ministru de justiție și de externe Berger-Waldenegg (1934-1936, guvernul Schuschnigg) l-a făcut suspect în fața naziștilor.

După eliberarea din detenție, a supraviețuit războiului ca lucrător într-o casierie funerară, devenind ulterior directorul ei. După eliberarea Austriei în anul 1945, a putut să scrie din nou public. A publicat poezii în cotidianul Neuen Steirischen Zeitung, în anul 1945 conducerea partidului național a Partidului Popular Austriac îl numește primul redactor șef al nou-creatului ziar al partidului, Das Steirerblatt. La începutul anului 1946, a demisionat în favoarea lui Helmut Schuster, dar a rămas director adjunct și directorul pentru domeniul cultural. Pe lângă această activitate, Kapri a fost corespondent pentru agenția de știri Reuters.

În aprilie 1946, Kapri s-a confruntat cu un atac cerebral, din care nu și-a mai revenit. A murit la 31 august 1946. A fost înhumat în cimitirul St. Leonhard din Graz, în prezența colegilor jurnaliști, ai reprezentanților bisericești și statali, precum preotul de la catedrala din Graz, Rochus Kohlbach, șeful poliției Anton Jaklitsch și a lui Alfons Gorbach, cel care va deveni ulterior cancelar federal.

Găsim în poeziile sale ”patria și străinătatea, natura și cultura, divinul și pământeanul”. Rudolf List, redactor cultural și scriitor, menționează creația literară a lui Kapri la sfârșitul anului 1970, în cotidianul Südost Tagespost, situându-l printre cei mai semnificativi poeți, luptând astfel ca opera și persoana sa să nu fie uitate. Specialista în germanistică și istoric al artelor Elisabeth Welzig îl menționează pe Kapri în dizertația sa din anul 1978 despre literatură și critică literară jurnalistică din landul Stiria, considerându-l unul dintre cei mai importanți critici literari din Sitria de după războiul mondial.

Kapri era, după cum scrie Lexiconul Biografic Austriac, un poet subtil, experimentat, crescut în spiritul lui Rilke.  S-a remarcat în anul 1923 cu poezii cu formă riguroasă, care, pe de o parte, l-au limitat, dar, pe de altă parte, au arătat cu siguranță sfera de acasă, dominată de o lirică tandră, de vis. Din motive religioase, două dintre colecțiile sale de poezii sunt denumite după imagini cunoscute ale Madonnei. De asemenea, a scris poezii de război (1914–1918), imagini de o stranie frumusețe din oraș, țară și călătorii. Unele poezii apărute în timpul celui de-al doilea război mondial subliniază speranța eliberării apropiate (Kein Stern im Dunkel/Nicio stea în întuneric, 1942; Traum von Bethlehem/Visul din Bethleem, 1943; In der Zeiten Irrsal/În vremuri greșite, 1944). Au valoare ridicată și pentru istoria contemporană. Poezia Ewiges Österreich/Austria eternă, care a apărut în anul 1945, este o mărturie care exprimă bucuria la finalul războiului și eliberarea Austriei de sub presiune și teroare. Pentru Kapri, nu a însemnat doar recâștigarea libertății naționale, ci și îndeplinirea dorului său de a putea să scrie iarăși liber, după ani de tăcere forțată.

Poeziile sale au apărut în următoarele volume:

• Armenische Madonna/Madona Armeană, editura Ulrich Moser, Graz, 1923.
• Die Zingarella. Gedichte und Gedanken/Țigăncușa. Poezii și gânduri, editura Ulrich Moser, Graz, 1926.
• Der bunte Vogel/Pasărea colorată, editura  Querschnitt, Graz, 1946.

Poezii au fost publicate și în reviste literare (de exemplu, „Acțiunea“ din Berlin, în 1917 și 1918) și în cărți (de exemplu, „Arta în Austria“, un almanah al artiștilor din 1934, Leoben). În „Noul calendar al soldaților din 1932“, editat de Leykam Graz, a apărut Die Taten der Belgier/Faptele belgienilor, o istorie a fostului Regiment de Infanterie cezaro-crăiesc nr.27 din Stiria (epitet „Regele belgienilor“) și povestea de război  Aus den sieben Gemeinden/Din cele șapte comunități. În Calendarul soldaților din anul 1934, a apărut nuvela sa Schüsse an der Lateinerbrücke/Focuri de armă pe Podul Latinilor, care tratează uciderea în Sarajevo a perechii imperiale din anul 1914.

Cunoștința sa cu numeroși compozitori, dirijori și pedagogi muzicali austrieci a dus la compoziții după patru poezii ale lui Kapri:

• Sanfter Abend/Seară liniștită, cântec pentru orchestră op. 2a, Nr. 1 (1925)
• Bewegte Nach/Noapte cu evenimente, cântec pentru orchestră op. 2a, Nr. 2 (1925)
• Juninacht/Noapte de iunie, madrigal pentru cor bărbătesc pe 4 voci op. 19, Nr. 2, 1931
• Im Morgenglanz/În zori, două madrigale pentru cor mixt și cor bărbătesc pe 4 voci (ca anexă), op. 19, Nr. 4, beide 1931

Un alt compozitor austriac, Otto Siegl (1896-1978),a scris două bucăți muzicale pentru voce și pian (op. 40), după textele poeziilor lui Kapri Im Morgenglanz/În zori, Osterland/Țara din răsărit și Glockenspiel von Riva/Cântecul clopotelor de pe Riva.

În tinerețe a corespondat cu Hermann Hesse, pe care Kapri l-a admirat. Cu ocazia celei de-a 50-a aniversări din 2 iulie 1927, a dedicat scriitorului un articol în cotidianul Grazer Tagespost. De asemenea, a ținut legătura cu scriitorul boem de limbă germană Camill Hoffmann.

articol și traduceri de Corina DERLA

by Redactor