Mihai Stepan Cazazian

POEZIE | Ara Alexandru Şişmanian : Poeme din volumul inedit „Zdrențe” (2)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

întunecata barcă

întunecata barcă a inimii pe întîmplare şi sânge • pe fluviu de sete şi de uitare • cînd naufragiul îşi caută vântul cu palmele pânzelor care-l pronunţă • cînd spiritul îşi caută libertatea tras de păsări de singur – de ferestre de singur • iar pistolul de ghips ne trimite dincolo de cea mai lontană galaxie • dincolo de împărăţia fabuloasă a zdrenţelor • oglinda ne pierde vacuitatea în flori – căci parfumul zborului explică floarea din pasăre – şi pasărea din fereastră – şi fereastra întortochiată din labirint • şi floarea cu aripi negre – îngerul cu petale negre – îşi pierde silabele dincolo de botul evanescent al orizontului îndoit • dincolo de orizontul ce săgetează infinitul cu vîrful lui ectoplasmic şi verde • da, stranie pădure cu arbori de aburi • şi stranii sprîncenele cosmice ca două surîsuri pline de mirare • ciudată floarea de vid şi întuneric • şi încă şi mai ciudată inima aceasta unde am însămînţat un ocean • timonierul orb ne apropie de moarte cu miturile pe care cîrma lui ni le povesteşte • se înalţă – ridicînd în mîinile-i înnodate – nu cîrma ci magicul nod gordian • e o piatră vîntul în aerul acesta irespirabil – ce se refuză navigaţiei adînci a plămînilor • e o piatră vîntul acesta – a cărui evanescenţă n-o mai putem gîndi • e piatră – şi e labirint – e exil – şi e şarpe • fum printre dune – şi templu de foc • şi tristeţe nesfârşită a negaţiilor deznodate • şi silabă impronunţabilă – precum o clanţă neştiută a uşii •

neantul bicolor

caută în tine însuţi moneda neagră ce ţi se va rostogoli în inimă – inventîndu-te străin labirint • caută în tine însuţi oglinda atît de neagră – care să-ţi interzică zborul – cu singurătatea precum o perlă de refulare rătăcită-n drum • descoperă în cea mai bizară bancă un ştreang unic – ce-o să te priveze nu doar de dreptul dar şi de dorinţa de-a trăi • în locul libertăţii tale visate – o puşcă • în locul ideilor tale diacronia unui glonte sincron – mai inconştient decît putin • am cules iubirea în pulbere – am deschis prin pata de sânge drumul absurd al fericirii • mi-am înălţat mîna în aer ca pe o lumînare imposibilă – veghindu-mi cu străşnicie lumina • departe e trestia şi altădată-n har privirea de pe fundul paharului • cerul mi s-a pierdut în creier asemeni unui gând nebulos • oh! cu ochiul orb de aur deschid neant – străin de fiinţă • în fiece inel se ascunde o variantă a eternei reîntoarceri – se codifică un destin – şi-n spatele lui un codru de lacrimi • norii durerii – în bucăţi întunecate îmi ies din inimă • suferinţă compactă ce mi se dizolvă în respiraţie pînă creează un alt soi de noapte • în jurul meu – eu, insula – singurul sălaş pe care-l mai pot pentru un timp locui • zîmbetul acesta de-absenţă – şi neştiutele – mereu altele – mereu aceleaşi • un se răstoarnă în nu nu în un • astfel neantul are, în fine, două culori •

bărci de reverie

pescuitorii de cristale albastre – culegătorii de străluciri evanescente • zdrenţe la limită şi dincolo chiar de paralimită • sau, vai, doar simple zdrenţe analogice • zdrenţe sălbatic euristice – ori, numai, abia-abia sincronizate • zdrenţe de umbre veşnic tîrzii •

nu există dig – nu există prag – nu există întoarcere • uneori pasul e ca o privire în vid – o amprentă încercuită de izolare • chiar străinul nu-i atunci altceva decît singurătate condensată • nu întîmplarea vreunui alt pămînt ci al niciunuia •

tristă-i disperarea retardatarilor ce nu-ndrăznesc delirul pur al clipei în explozie • melancolia lor e doar un spoi-tingiri de duminică • “mareşali ai culturii” de duminică – nasuri cu sticla eratică, vag gogoliană • decoraţii şi premii de cioburi vopsite • hagiografii scîrţîind stîrcite printre beatitudini stîlcite •

dar iată straniile nostalgii ale deviaţiei cu lentile de-alcool oniric • ele-şi întind avisului străinele lor mîini – neuronalele lor bărci de reverie • trestia fără secrete a muribunzilor cu frumuseţea atîta de supusă • degetele lor de limpede absenţă spre firul orizontului care destramă metamorfoza-n neştiut • da, caută-n intermitenţă alte suspensii ale timpului – alte piste de lansare pentru corzile de suprimare hipercognitivă • treziri de evanescenţă întreruptă – injectate cu perplexitate • delir, poate, între tremens şi tremendus

priviri presate

zdrenţe – mereu o fabrică de ecouri • o uzină de derapări furibunde • marş ascuns în paşi • dogma cu toate gratiile strălucirii ei – în libertate • involuţia în revoluţie • nimeni martor • triburile barbare ale informaticii – inconştientul invocat de inteligenţa artificială ca de o sibilă • da, fantomă bolnavă de insulă • e prea multă matematică în nefericire • aşteptările asemeni unor rufe murdare atîrnate în ştreanguri • o mână apucă o clipă pînă cînd dispare – mâna? – clipa? • singur murmură la urechea ferestrelor invizibile • viitorul e absurdul ce acoperă un încă prezent – mereu acelaşi • trecutul e constatul acestui eşec inevitabil • speranţa e o fantasmă pe apă – disperarea, apa sub care fantasma ne îneacă • adormim prin treziri succesive • treziri despre care nu ştim nimic pînă-n suflul morţii • timpul nu-i decît o metaforă a propriei noastre identităţi – în veci neidentice • formele absurdului trasate cu guma – precum o crimă cu un straniu alibi – geometria • … şi ferestrele – aidoma unor priviri presate în albumurile impalpabile ale aerului •

* * *

DIGITAL CAMERA

Nǎscut în 1951 la Bucureşti, absolvent al singurei promoţii de hindi a facultǎţii de limbi romanice, clasice şi orientale, cu o tezǎ despre sacrificiul vedic (1974), Ara Alexandru Şişmanian a publicat articole de criticǎ literarǎ în revista Luceafǎrul, precum şi studii de istorie şi hermeneuticǎ literarǎ în Steaua. În ianuarie 1983 pǎrǎseşte definitiv România, în urma persecuţiilor politice îndurate ca semnatar al apelului pentru drepturile omului lansat de Paul Goma în 1977. Se instaleazǎ la Paris ca refugiat politic şi urmeazǎ cursuri de istoria religiilor, sanscritǎ, ebraicǎ biblică, coptǎ şi armeanǎ clasicǎ la École Pratique des Hautes Études şi la Institut Catholique de Paris, participând în acelaşi timp la conferinţe internaţionale de specialitate.

În 1993 reuşeşte realizarea colocviului internaţional de istoria religiilor Psychanodia, dedicat memoriei lui Ioan Petru Culianu, asasinat de securitate în incinta Universitǎţii din Chicago pe 21 mai 1991.

Publicǎ numeroase studii de istoria religiilor (în special pe tema comparaţiei Veda – Gnosǎ) în reviste de specialitate şi volume colective, în Belgia, Statele Unite, Franţa, Italia. Editeazǎ, împreunǎ cu soţia sa, Dana Şişmanian, sub egida asociaţiei „Les amis de I. P. Culiano” pe care o creeazǎ în 2005, actele colocviului Psychanodia, precum şi publicaţia periodicǎ Les cahiers „Psychanodia” (1/2011, 2/2021), disponibile, împreună cu diferite studii de istorie literară (Trei crime de stat: Eminescu, Labiş, Preda), pe situl personal  http://ftp.adshishma.net/Publications-Accueil.html.

Începînd cu 1997, publicǎ regulat volume de versuri la editurile Arhipelag, Cartea Româneascǎ, Paralela 45, Ramuri: ciclurile Triptic (Priviri, Ochiul orb, Tireziada), Migrene (7 volume), Absenţe (4 volume), Neştiute (4 volume). Îşi publică independent Neştiute 5 (2018), Menuetul menestrelului morbid (2019), şi Absenţe 5 (2021).

Publicǎ de asemenea în traducere francezǎ, englezǎ şi germanǎ mai multe poeme în antologii şi reviste, între care publicaţiile online Recours au poème, Francopolis (mai 2013, iunie 2015,octombrie 2017, aprilie-mai 2018, juin 2020), La levure littéraire. Îi apar la editura L’Harmattan, în colecţia „Accent tonique”, în traducerea Danei Şişmanian, volumele: Fenêtre avec esseulement (2014), Le sang de la ville (2016), Les non-être imaginaires. Poème dramatique (martie 2020), Orphée lunaire (noiembrie 2021), iar la Échappée belle édition, volumul Mi-graines (noiembrie 2021) – toate, abundent recenzate de critica literarǎ francezǎ.

Pagina de poezie pe situl personal: http://ftp.adshishma.net/Ara/Poesie.html.