PITEȘTI / Sfinţire de icoană la Biserica armeană
Un eveniment religios, cu o încărcătură spirituală deosebită, a avut loc sîmbătă dimineaţă la Biserica armenească din Piteşti. A fost o slujbă de sfinţire a noii icoane ce-l reprezintă pe Sfîntul Ioan Botezătorul, icoană ce va fi încastrată în zidul de la intrarea în biserică.
La acest eveniment important din viaţa comunităţii armene din Argeş au fost prezenţi Preasfinţia Sa Episcop Datev Hagopian, Întîistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România şi Excelenţa Sa Arsen Mikaelian, consulul Armeniei la Bucureşti, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău ş.a. Evenimentul de la Biserica armeană din Piteşti a început la ora 10.30, cu slujba arhierească oficiată de Preasfinţitul Episcop al Bisericii Armene din România, Datev Hagopian. Apoi, a fost dezvelită o icoană mozaic de pe frontispiciul lăcaşului sfînt reprezentîndu-l pe Sfîntul Ioan Botezătorul, pe al cărui hram îl poartă această biserică.
Slujbă specială, dedicată sfinţirii icoanei
Cu această ocazie a avut loc şi o slujbă specială, dedicată sfinţirii icoanei ce e realizată după o veche icoană armenească. Biserica armeană din Piteşti este situată pe strada Egalităţii la numărul 43 şi are o vechime de 162 de ani. Biserica a luat fiinţă la insistenţele comunităţii armene, care nu avea unde să îşi îngroape morţii, să-şi boteze şi să-şi cunune copiii. Chiar dacă reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române s-au împotrivit la crearea acesteia, pînă la urmă, armenii au avut cîştig de cauză şi acum au un lăcaş sfînt, unde să se roage şi să se strîngă la sărbători într-o mare familie. Biserica armeană a fost ridicată în anul 1852, iar un an mai tîrziu, în 1853, a avut loc tîrnosirea ei, purtînd hramul „Sfantul Garabed (Ioan Botezătorul)“.
A.Roşu
O eroare persistenta.Data riidicarii bisericii”Sfantul Garabet” din Pitesti,drept anul 1852,a fost acceptata in urma gasirii unui vestigiu-piatra , considerata a fi fost ramasa de la constructie si avand sapata data in cauza..In realitate,biserica a inceput sa fie ridicata la anul 1857-conform adresei nrterului Cultului” nr1348/aprilie 1857.Adresa primeste raspunsul comitetului de initiativa a armenilor din Pitesti la 9mai 1957,prin care se cerea trimiterea unei copii a “tecstlui Inalte Invoireii” legalizata sid.Constructia este tarnosita de 2 ori:o data de catre IPS Sarkis,episcop de Constantinopol,in anul 1957,probabil temelia lacasului sfant,iar a doua oara,intr-un cadru festiv,candAdministratoru judetului[prefectul] Toma Bratianu,patroneaza personal toata festivitatea,ca reprezzentant al Printului Caimacan.iar IPS Sarkis Ebis Antonian,Pastorul armenilor din Moldova face sfintirea bisericii care primeste numele Hovhano-Garabet.Era ziua de 27 septembrie,1858.