“PICĂTURA DE CULTURĂ” LA DUMBRĂVENI
Aflat la a treia ediţie, Festivalul de Muzică Clasică organizat de Primăria Dumbrăveni în colaborare cu Uniunea Armenilor din România, Fundaţia Armeană din Dumbrăveni şi Romgaz Mediaş, a fost găzduit şi anul acesta, în zilele de 24-26 iulie, de Catedrala Armeano-catolică din bătrânul orăşel de pe Târnava Mare – aceeaşi locaţie cu deosebită acustică, în care s-au remarcat şi alţi virtuozi ai unor instrumente, precum reputatul violonist Alexandru Tomescu, cunoscutul viloncelist Răzvan Suma, pianistul Horia Mihail şi alţii.
Dacă în ediţiile precedente, recitalurile de muzică clasică se desfăşuraseră în tandem cu conferinţe pe teme de istorie şi arte vizuale, susţinute fie de academicianul profesor dr. Răzvan Teodorescu, fie de profesor univ. dr. Gheorghe Anghel, fostul rector al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, şi alte nume cu rezonanţă din centrele universitare Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi Bucureşti – în cadrul ediţiei din acest an, cu excepţia vernisării expoziţiilor de arte vizuale semnate de Horea Cucerzan şi Levente Csatlos şi amenajate în Castelul Apafi, muzica clasică a constituit activitatea de bază.
Precedate de un semnificativ cuvând de deschidere al Excelenţei Sale Ambasadorul Armeniei la Bucureşti, dl. Gasparian, fiecare din cele trei seri dedicate unor capodopere ale artei muzicale, s-a remarcat prin originalitate, catedrala armenească fiind din nou, o adevărată oază de încântare sufleteacă, în acest deşert al vieţii de zi cu zi.
Dacă în prima seară, la orele 18, când biserica, la fel de primitoare ca întotdeauna, aproape că se umpluse de invitaţi şi de localnici, Ansamblul Violoncellissimo compus din şapte violoncele şi condus de maestrul Marin Cazacu, profesor dr. la Universitatea din Cluj, în cea de-a doua seară, respectiv sâmbătă, 25 iulie, la aceeaşi oră, în faţa unui public de aproximativ 200 de persoane, flautul fermecat al lui Ion Bogdan Ştefănescu, acompaniat de Horia Mihail la pian, a dat o nemaipomenită replică ansamblului de violoncele din seara precedentă.
Cu toate că în cea de-a treia seară, nu s-a mai remarcat o aşa afluenţă de iubitori ai nemuritoarelor lucrări de muzică clasică, binecuvântarea lui Dumnezeu, atât la propriu, cât şi la figurat, a fost cât se poate de vizibilă. În timp ce afară, ploaia de vară, pornită din tumultul de nori plumburii ce presau orizontul dinspre apus, începuse să răcorească pământul torid, ostenit de atâta caniculă, în bătrâna şi totuşi tânăra catedrală Sf. Elisabeta, binecuvântarea Atotputernicuului se concretiza în nemaipomenitele voci ale celor şapte cântăreţi de operă, care alcătuiesc Grupul vocal Anatholis, de la Opera din Cluj-Napoca. Mezo-soprana Cristina Damian, soprana Paula Iancic, tenorii Gelu Moldovan, Tiberiu Simu şi Florin Pop, baritonul Bogdan Nistor şi basul Simonsi Sandor, acompaniaţi de pianistul Cristian Koşa au reuşit, pe parcursul unei ore şi jumătate, să ridice spiritele la cele mai înalte cote ale emoţiei artistice. Împletite într-un singur glas, tinerele voci au făcut să trepideze băncile din biserică, iar spectatorilor să le dea lacrimile de încântare.
Dar încântarea n-a fost numai de partea spectatorilor. O înălţare sufletească pe măsură a cuprins şi sufletele talentaţilor artişti, aşa cum aveau să declarare ei înşişi, după faimosul spectacol. Explicaţia a fost cât se poate de simplă: domniile lor nu cântaseră niciodată într-o asemenea catedrală în care nu numai acustica perfectă, ci şi stilul baroc al arhitecturii cu originalul joc de culori, lumini şi umbre fusese ceva fără precedent.
Cert este că nu ar mai rămâne de văzut dacă frumoasele clipe petrecute în zilele Festivalului de Muzică Clasică la Dumbrăveni pot fi o replică la faimoasele cuvinte ale filozofului Constantin Noica: „Aşa căutăm toţi –să creăm contexte (case,vieţi,rânduieli potrivite) fără să mai avem un text pentru ele”…(Carte de înţelepciune, Ed.Humanitas ed. a II-a 2001) Sunt convins că clipele petrecute în Catedrala armeano-catolică din Dumbrăveni, în zilele de 24, 25 şi 26 iulie 2015, pot fi, într-adevăr, o replică şi că, numai urmând astfel de paşi, vom putea crea şi „textul” care să onoreze „contextul” la care se referea marele filozof.
Aceasta mai cu seamă în condiţiile în care activităţile culturale, aranjate meticulos de neobositul medic chirurg Vasile Habor din Tg. Mureş şi sprijinite de Ioan Călinescu, preşedintele Fundaţiei Armene Dumbrăveni, având ca sponsor Centrala Romgaz Mediaş, fac parte din vitrina cu giuvaeruri spirituale ale primei doamne a Dumbrăveniului, primar ing. Georgeta Irimie.
prof. Nicolae SUCIU