Redactor

PELERINAJ LA HAGIGADAR 2021

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Rugăciunea este o școală a răbdării și a evlaviei care înalță și purifică sufletul iar cine dorește să biruie piedicile în calea mântuirii are la îndemână răbdarea, iertarea și rugăciunea. Drumul către mănăstirea Hagigadar nu va fi niciodată un drum lung și greu pentru toți care își propun să ajungă acolo. Ca în fiecare an si anul  acesta pe data de 15 august 2021 pelerini din țarâ si din toate colturile lumii se pregatesc să ajungă în minunatul loc numit Hagigadar . Mănăstirea Hagigadar este un loc divin plin de sfințenie unde se naște speranța și înveți o lecție despre cum trebuie să te rogi Divinității. Mănăstirea Hagigadar este o fostă mănăstire armenească de maici construită în perioada 1512-1513 în satul Bulai din comuna Moara (judetul Suceava). Este situată în apropierea drumului european E85 (Fălticeni-Suceava) pe partea stângă, în vale, înainte de intrarea în municipiul Suceava la 3 km de oraș. Mănăstirea Hagigadar a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava în anul 2004 și ansamblul este format din două obiective:            

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”- Hagigadar – datând din anul 1512 si Zidul de incintă .  Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit” (dupa cum a scris Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană “îndeplinirea dorințelor”(hagiuik =dorința ,”gadarel” =a îndeplini ). Mănăstirea Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517) de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Acest lucru reiese dintr-o inscripție săpată cu dalta în ușorul ușii de la intrarea în biserică. Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici cu ușoare deosebiri între ele. Conform tradiției, Drăgan Donavac conducea o dată o cireadă de boi spre Budapesta și a făcut un popas pe locul unde se găsește astăzi mănăstirea.In timp ce dormea el ar fi auzit îngerii cântând în vis și crezând că acesta a fost un semn dumnezeiesc a jurat că la întoarcere să înalțe acolo o mănăstire, ceeace a și făcut. După o altă versiune a legendei pe culmea Dealului Bulai exista anterior un mic paraclis din lemn părăsit de oameni. Într-o noapte au poposit acolo doi frați armeni pe nume Donavachian care se îndeletniceau cu negoțul de vite. Ei au oprit cireada de vite pe care o conduceau spre Budapesta hotărând să înnopteze lângă bisericuța de pe culme. Ei au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului care le-a spus: “Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”. Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și intorcandu-se de la Budapesta au construit această mănăstire la Hagigadar  și au mulțumit Maicii Domnului. Mănăstirea Hagigadar este un important loc de pelerinaj pentru armenii din România și din diaspora. Începând din 1848 armenii au început să meargă acolo de două ori pe an în pelerinaje și anume în duminica din preajma sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob (29 decembrie). Liturghia se celebrează aici de trei ori pe an cu prilejul următoarelor sărbători: Adormirea Maicii Domnului, Schimbarea la Față și Sfinții Ioachim și Ana. La sfârșitul secolului al XIX-lea exista obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă de două ori pe an (de Adormirea Maicii Domnului – hramul bisericii și de Sfinții Ioachim și Ana – la inițiativa familiei Pruncul); cu banii strânși se cumpărau vite cornute care erau tăiate iar carnea lor era împărțită săracilor la Mănăstirea Hagigadar.  Cea mai importantă sărbătoare este hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului care se sărbătorește întotdeauna în duminica ce precede ziua de 15 august . Pelerinajul este condus de către Întâistătătorul Eparhiei Armene din România alături de preoții din eparhie  la el participând lideri ai armenilor din România,oficialitati , înalți ierarhi si credinciosi din toate colturile lumii. Mănăstirea Hagigadar este cunoscută ca Mănăstirea Dorințelor. Tradiția spune că orice dorință pentru care credincioșii se roagă în această zi li se va împlini dacă vor respecta toate ritualurile.

După un obicei vechi, credincioșii care se roagă pentru împlinirea dorințelor țin un moment de reculegere și fac o cruce până la pământ. Apoi se așază în genunchi cu ochii închiși și cu frunțile la pământ și urcă astfel în tăcere dealul pe care este amplasată mănăstirea oprindu-se din când în când pentru a se ruga și a aprinde o lumânare. Ei intră pe poartă bisericii tot în genunchi și continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii înconjurând-o de trei ori și rugându-se la toate cele patru colțuri. După oficierea slujbei  în limba armeană, toți cei care sosesc la Mănăstirea Hagigadar sunt invitați la o agapă creștină  la care se servesc mâncăruri specific armenești. Pelerinii sunt serviți cu această ocazie cu “aganciabur” (supă de urechiușe), o supă cu un fel de colțunași umpluți cu carne de vită și cu tradiționalul pilaf cu carne de vită. Bucățile sunt pregătite în ajunul hramului, cazanele în care fierbe carnea de vită fiind sfințite de Intaistatatorul Eparhiei armene din Romania alaturi de un sobor de preoți . Conform tradiției, dacă un credincios face în ajunul hramului 40 de urechiușe din aluat atunci Dumnezeu îi va îndeplini o dorință. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are o formă dreptunghiulară cu altar spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenesti. Turla este octogonală și asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna.

Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incinta nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incinta. În interior pe lângă biserica se află o trapeza, un grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac (clopotul este de la manastirea Sfantului Tadeu din Armenia si a fost descoperit in urma saparii unui mormant in cimitirul bisericii “Sfantul Simion”din Suceava). De asemenea există două morminte armenesti. Unul dintre ele are o piatră funerară din marmură albă pe care se află o inscripție cu caractere armenesti. Pe această placă de marmură pelerinii pun monede pentru îndeplinirea de dorințe. Cel de-al doilea mormânt este al protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970) și al soției sale Araxi Mandalian (1899-1979).În toamna anului 1943 (lunile octombrie și noiembrie), arhimandritul Vazken Balgian nascut in Romania (viitor Patriarh suprem al tuturor armenilor) a petrecut la Mănăstirea Hagigadar o perioadă de pregătire canonică fiind instruit de către preotul stavrofor Mambre Biberian (care ocupa din noiembrie 1942 funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România) care a stat cu el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și a regulilor Bisericii Armene. Mănăstirea Hagigadar a suferit în anul 1993 consecințele unui incendiu neașteptat provocat de un fulger. Funinginea a acoperit interiorul bisericii dar icoana Fecioarei Maria a ars doar o mică porțiune. Icoana Maicii Domnului de pe altar din mănăstirea Hagigadar este considerată a fi făcătoare de minuni. În anul 2001 hramul Mănăstirii Hagigadar a coincis și cu sărbătorirea a 600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Suceava și a 1700 de ani de când creștinismul este religie de stat în Armenia. Între  anii 2005-2007 a fost pietruit drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, fântâna din incintă și trapeza si s-au efectuat unele reparații la turla bisericii.

sursa adevarul.ro

Anul 2012 a fost un an plin de însemnătate pentru milioanele de armeni din diasporă întrucât s-au împlinit 500 de ani de la târnosirea Bisericii “Sf. Maria” a Mănăstirii Hagigadar. Au avut loc mari lucrări de restaurare a mănăstirii. Slujba de resfintire a manastirii Hagigadar a fost oficiată de Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Patriarh al Tuturor Armenilor alături de Preasfintia Sa Datev Hagopian – Întâistătătorul Eparhiei Armene din România si înalți ierarhi din Armenia, Europa , Canada si SUA. Au participat ambasadori ,autoritati centrale si locale, lideri ai comunitatii armene din România si pelerini din toate colturile lumii.  A avut loc și sfințirea Khacikarului (cruce din piatra) din curtea mănăstirii. 

Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la târnosirea Bisericii Sf. Maria a Mănăstirii Hagigadar, Romfilatelia şi autoritatea emitentă din Armenia Haypost  au realizat împreună o emisiune filatelică introducând în circulaţie, începând cu data de 11 august 2012, o marcă poştală comună care celebrează valoarea istorică a acestei mănăstiri “Biserica Mănăstirii Armenești Hagigadar -500 de ani ” si care s-a bucurat de un eveniment special de prezentare în Aula Academiei Române din București pe data de 14.08.2012. Pe dată de 14.08.2016 a avut loc inaugurarea oficială cu binecuvântarea arhierească  a clădirii care adăpostește trapeza mănăstirii precum și camerele pentru oaspeți și ierarhi. La mănăstirea Hagigadar atmosfera de intimitate și liniște te fac să te simți protejat și acoperit de daruri cerești.


Hasmig ANANIAN

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *