PATRIMONIUL CULTURAL AL ARMENILOR DIN ROMÂNIA ÎN ATENȚIA CERCETĂTORILOR

În perioada 16-28 noiembrie s-a aflat în România într-o misiune de cercetare științifică șeful catedrei UNESCO de istorie și teorie a artei armene din cadrul Universității de stat din Erevan, domnul Levon Ciukaszian, doctor în teoria artei. Precedenta sa vizită în România a fost ocazionată de participarea în zilele de 30-31 octombrie la Conferința internațională dedicată patrimoniului cultural armenesc din România, pe care din partea armeană a coordonat-o chiar profesorul Ciukaszian. Și pînă atunci, cîțiva conferențiari ai catedrei au efectuat deplasări științifice în România în toamna lui 2012 și în vara acestui an, odată cu acestea începînd studierea icoanelor armenești, obiectelor din argint, vechilor veșminte bisericești și a altor exponate păstrate în Muzeul „Dudian” din București.

Această vizită a lui Levon Ciukaszian a avut drept scop adîncirea colaborării științifice cu privire la patrimoniul cultural armenesc din România și studierea lucrărilor de artă din alte centre armenești din România. În aceste zile, Levon Ciukaszian a ținut patru conferințe în cîteva instituții științifice din București și la Casa de Cultură Armeană din capitală. La Institutul de Studii Sud-Est Europene, la Universtitatea din București, Universitatea Națională de Arte din București și Casa de Cultură Armeană, profesorul Ciukaszian a ținut prelegeri cu următoarele teme: „Reflectarea dominației mongole în arta armeană”, „Armenii în Crimeea și România și patrimoniul lor artistic”, „Relațiile artistice armeano-italiene”, „Comorile artistice ale Regatului armean din Cilicia”. În acest răstimp, au fost încheiate înțelegeri de colaborare  cu directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, profesorul Nicolae Șerban Tanașoca, cu directorul departamentului-catedră UNESCO pentru schimburi interculturale și interreligioase din cadrul Universității din București, renumitul teolog profesor Martin Hauser, și cu rectorul Universității Naționale de Arte, profesorul Cătălin Bălescu.

Însoțit de doamna Arșaluis Paronian, fostă cercetătoare la Institutul de manuscrise vechi „Matenadaran” de la Erevan, pe 23 noiembrie Levon Ciukaszian a plecat în Transilvania pentru a vedea obiectele de cultură și lucrările de artă armenești puțin cunoscute de la Cluj și Gherla. La Gherla – fostul Armenopolis, întemeiat de armeni la 1700 –, unde li s-a alăturat tînăra conferențiară Lusine Sarksian de la catedra UNESCO de istorie și teorie a artei armene din cadrul Universității din Erevan, aflată în misiune de cercetare științifică la Cluj, și tînărul cercetător de origine armeană Lászlo Borbély, care în prezent își desfășoară activitatea la Matenadaran, grupul de cercetători armeni s-a familiarizat cu inscripțiile armenești, icoanele, portretele, manuscrisele și tipăriturile, obiectele din argint, veșmintele vechi bisericești,  statuile din lemn și alte lucrări de la catedrala armeano-catolică Sfînta Treime și a studiat starea conservării lor.

În catedrala armeano-catolică Sfînta Treime din Gherla se păstrează 424 de cărți din secolele 17-20, din care 254 sînt carte veche. Acolo se află și un număr de cărți manuscrise. Cea mai mare parte a acestora din urmă a fost mutată la Cluj, unde la biblioteca universitară există 57, iar la arhivele orășenești 157 de volume manuscrise armenești.

Cercetătorii armeni au vizitat și Biserica Solomon din Gherla a cărei construcție a fost începută în 1723 de Soghomon și Asvadur Șimaian și terminată în 1732. Fresca ce-i înfățișează pe aceștia din urmă se află pe peretele de lîngă altar. Grupul de cercetători armeni a fotografiat inscripțiile armenești, celelalte fresce interioare, icoanele, s-a deplasat și la parohia armeană, la sediul Uniunii Armenilor și a avut ocazia să vadă picturile, covoarele, fondul de carte ce se păstrează acolo, a cutreierat străzile cîndva armenești ale orașului, fotografiind casele impozante ale armenilor de odinioară, clădirile instituțiilor școlare, de binefacere și ale altor obiective armenești.

La 25 noimebrie, Levon Ciukaszian și Arșaluis Paronian s-au întîlnit cu Lucian Năstasă-Kovács, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, istoric ce studiază trecutul popoarelor de pe teritoriul Transilvaniei, care a prezentat un raport la conferința internațională româno-armeană și și-a exprimat dorința organizării unei conferințe româno-armene la universitatea clujeană și intenția înființării unui centru de studii armenești. Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, dr. Ovidiu Ghitta, ce li s-a alăturat la rîndu-i, a confirmat că în aceeași zi, conducerea universității a încuviințat în ședință ideea înființării unui centru de armenologie. Ideea a fost susținută și de doamna Judith Pál, istoric, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, de asemenea unul dintre participanții cu prelegeri la conferința internațională româno-armeană, care a expus o seamă de chestiuni concrete legate de acest proiect.

Grupul de cercetători s-a întîlnit și cu Anca Elisabeta Tatay, tînără specialistă în istoria artei, care la conferința din 2010 de la Zamosc (Polonia), dedicată artei din coloniile armene, a prezentat o sinteză despre lucrarea autorului armeano-maghiar Zacharias Gabrus despre blazoanele armenești. După aceea, Levon Ciukaszian și Arșaluis Paronian s-au întîlnit cu arhitectul Virgil Pop, autorul binecunoscutei lucrări “Armenopolis – oraș baroc”.

La 26 noiembrie, Levon Ciukaszian și Arșaluis Paronian au fost la Arhivele naționale din Cluj, unde se află manuscrise și documente armenești. Cercetătorul armean a avut posibilitatea să studieze culegerea copiată de Stepanos Guinererițanț și ornată de celebrul miniaturist Sarkis Pițak, realizată la Famagusta (Cipru) în 1310-1312, la comanda mătușii regilor cilicieni, Aliț, Evanghelia ornată de Sarkis Pițak la începutul secolului 14, care a fost terminată de diaconul Avedik după ce a fost adusă la Suceava, Evanghelia diaconului Kirakos realizată în 1346 la Surhat (Crimeea). În listă se afla și Evanghelia copiată de Hovhannes la Taron, în 1306, la comanda părintelui Hovsep, care însă nu a putut fi văzută. La rîndul ei, doamna Arșaluis Paronian a avut posibilitatea să studieze un fond de carte veche armeană tipărită în tipografii armenești și nearmenești din Europa, operînd anumite corecturi în lista acestora.

Levon Ciukaszian și Arșaluis Paronian au vizitat Muzeul de Etnografie din Cluj, unde se află o serie de exponate armenești, și s-au întîlnit cu directorul muzeului, domnul Tudor Sălăgean.

În timpul vizitei făcute în Transilvania, alături de cercetătorii armeni s-au aflat în permanență domnul Ioan Esztegar (președinte al filialei Transilvania a UAR), doamna Azaduhi Varduca-Horenian (președintă a filialei clujene a UAR) și domnul Mircea Tivadar (vicepreședinte al filialei Cluj a UAR). Levon Ciukaszian a dat și un interviu la televiziunea locală.

(Armenpress)

by Mihai Stepan Cazazian