PARLAMENTUL ROMÂNIEI / Cuvântul deputatului Andrei Daniel Gheorghe (PNL) …

…la dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 12 Octombrie – Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene ( 24 septembrie)

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Armenii reprezintă una dintre cele mai vechi
şi mai semnificative comunităţi etnice de pe teritoriul României, dar, de
asemenea, sunt unul dintre popoarele europene cu o tradiţie şi o istorie extrem
de îndelungată.

Limba armeană este o limbă europeană autohtonă
din Asia Mică şi Caucaz, care, pe undeva, face legătura între ceea ce se vorbea
în Peninsula Asiei Mici şi ceea ce reprezintă încă greaca veche, şi limba
persană, şi toate acele limbi dispărute din Asia Mică – hitită, frigiană,
lidiană -, şi limbile din acest spaţiu indo-persian.

Limba armeană reprezintă, după cum foarte
corect şi frumos a spus domnul Pambuccian, limba în care s-a tradus Biblia,
după anul 301, când statul armean este prima naţiune care recunoaşte
creştinismul, oficial, ca religie, chiar înainte de Edictul de la Milano, din
313, al Împăratului Constantin cel Mare. O limbă apostolică, o limbă liturgică
de cult creştin, una din primele limbi care au cunoscut învăţătura creştină –
un fapt esenţial pentru ceea ce înseamnă istoria civilizaţiei.

Armenii au jucat un rol foarte important în
ceea ce înseamnă şi istoria Imperiului Bizantin. Multe dinastii din Imperiul
Roman de Răsărit erau de fapt de origine armeană.

Armenii au avut un rol extrem de important în
ceea ce înseamnă circulaţia ideilor, a valorilor, a bunurilor şi în tot ce
înseamnă comerţul european.

Nu întâmplător, după cum bine s-a spus, ei
sunt prezenţi aici, în spaţiul românesc, încă din vremuri străvechi, din
secolul X, când deja sunt atestări documentare cu privire la prezenţa armenilor
în România.

Nu întâmplător Biserica Armeană are primul
episcopat înfiinţat pe teritoriul României în anul 1401, în vremea lui
Alexandru cel Bun. Fapt care dovedeşte că, pe vremea aceea, atât în Moldova,
cât şi în Transilvania, şi chiar în Ţara Românească erau comunităţi armene
foarte semnificative.

Rolul pe care l-au jucat armenii în evoluţia
societăţii româneşti este unul care se poate vedea foarte limpede numai dacă
citim lista marilor personalităţi pe care armenii le-au dat României. Şi aici
avem oameni precum: Gheorghe Asachi, Ana Aslan, Garabet Ibrăileanu. Ba chiar am
avut şi un domnitor armean, Ioan Vodă cel Viteaz sau cel Cumplit, cel care la
1574 reuşea să opună o rezistenţă eroică în faţa înaintării otomanilor prin
Moldova, către Europa Centrală.

Nu întâmplător, ca liberal, vreau să amintesc
faptul că în Partidul Naţional Liberal au fost câteva personalităţi de origine
armeană, personalităţi excepţionale, între care îi pot aminti pe Grigore
Trancu-Iaşi, pe Vasile Morţun şi, nu în ultimul rând, pe marele reformator al
învăţământului românesc, matematicianul Spiru Haret – tot armean de origine, şi
el.

Comunităţile armeneşti şi-au pus amprenta
asupra oraşelor din România. Chiar în centrul Bucureştiului, aici, în apropiere
de Piaţa Universităţii, Bulevardul Carol şi Calea Moşilor, există ceea ce încă
mai este cunoscut drept Cartierul Armenesc, unde există şi Biserica Armenească,
principalul centru cultural şi spiritual al armenilor din Bucureşti, şi unde
există şi cea mai veche casă din Bucureşti, Casa Melik, tot a unui negustor
armean.

Aşadar, comunitatea armeană a jucat un rol esenţial în dezvoltarea României. Şi, nu în ultimul rând, cred că ar fi foarte bine ca noi, Parlamentul României, să adoptăm o declaraţie prin care să recunoaştem genocidul armean.

Genocidul armean a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX. Recunoaşterea şi omagierea acestui element istoric cumplit de la începutul secolului XX mi se par esenţiale pentru ceea ce înseamnă împăcarea cu trecutul, dialogul dintre comunităţi, naţiuni, etnii şi confesiuni, şi capacitatea noastră de a putea clădi un viitor întemeiat pe adevăr şi pe respect reciproc.

Îi felicit pe iniţiatorii acestei legi, pe
domnii deputaţi Pambuccian şi Vosganian.

Doresc să urez comunităţii armene din România
o viaţă cât mai îndelungată şi să reuşească pe viitor să reprezinte ceea ce a
reprezentat şi în acest trecut pe care această comunitate l-a scris cu cinste
în România, aducându-şi aportul la tot ce a însemnat evoluţia României în
ultimele secole!

Mult succes şi felicitări comunităţii armene
din România! Şi să dea Dumnezeu să avem capacitatea de a învăţa din ceea ce a
reprezentat pilda acestei comunităţi greu încercate de istorie, care şi-a găsit
o casă aici, la noi, în România!

Vă
mulţumesc. (Aplauze.)

by Mihai Stepan Cazazian