Mihai Stepan Cazazian

PARLAMENTUL ROMÂNIEI – Camera Deputaților / DECLARAŢIE POLITICĂ : “31 de ani de la Pogromul de la Sumgait”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

27 februarie 2019

Au trecut 31 de ani de la evenimentele tragice în care au avut de suferit  aproape o jumătate de milion de armeni care locuiau în Azerbaidjanul sovietic. Masacrele au fost săvârșite împotriva populației armene din trei orașe mari: Sumgait, Kirovabad (Gandja) și capitala, Baku, pentru simplul fapt că, după 70 de ani de înglobare forțată în R.S.S. Azerbaidjan, poporul din Arțakh (Nagorno-Karabagh) decisese să-şi exprime în mod paşnic și legal voinţa de a trăi liber şi dreptul său la autodeterminare.

În februarie
1988 a început un val de declarații și mitinguri anti-armenești, însoțit de
distrugeri și vandalizări ale proprietăților ce aparțineau populației armene și
agresiuni sângeroase îndreptate împotriva etnicilor armeni. Contrar acestor
acțiuni, poporul din Arțakh (Nagorno-Karabagh) a ales calea pașnică și constituțională
de soluționare a acestei chestiuni pentru a-și apăra drepturile. Făptașii
masacrelor se bucurau de sprijinul total al autorităților azere, dar și de
îngăduinţa autorităţilor sovietice.

Este important
ca în acest moment comunitatea internațională să înțeleagă esența celor
întâmplate la Sumgait pentru a ajunge la soluționarea pe cale pașnică a
chestiunii Nagorno-Karabagh, întrucât propaganda anti-armenească continuă și
astăzi. Conducerea Azerbaidjanului, acum ca și atunci, încalcă cu regularitate
acordul de încetare a focului și emite amenințări de începere a acțiunilor
militare împotriva Arțakhului (Nagorno-Karabagh). 

Crimele
organizate și comise la nivel de stat au dus la pieirea a sute de armeni și
este greu să crezi că aceste fapte cumplite se întâmplă în zilele noastre. Așa
a fost, de pildă, și cazul ofiţerului armean Gurgen Markaryan, care, acum 15
ani, participa, la Budapesta, într-un program din cadrul “Parteneriatului
pentru pace” al NATO, ucis cu toporul în timp ce dormea, iar fapta a fost
comisă de Ramil Safarov, cel care a fost proclamat ulterior erou naţional al
Azerbaidjanului.

Deși numeroase
instituții internaționale au fost informate în legătură cu crimele comise de
Azerbaidjan împotriva populației civile armene din Arțakh și din alte regiuni
ale Azerbaidjanului sovietic, autoritățile azere continuă să profite de lipsa
de reacție a acestora, fapt care naște noi încălcări ale drepturilor omului.

Pogromul de la Sumgait
este o crimă îndreptată împotriva umanității, iar nerecunoașterea sa este o
crimă în sine. Considerăm că recunoaşterea şi compasiunea internaţională este
puținul pe care îl putem face pentru a cinsti memoria martirilor de la Sumgait.

Vă mulțumim,

Deputat Varujan VOSGANIAN                Deputat Varujan PAMBUCCIAN

                                    Deputat Lucian SIMION