„Oricât de mult îți dă profesorul trebuie să te perfecționezi” – spune KEVORK SHADOYAN, designer vestimentar

Înainte de a intra în carantina impusă de coronavirus am realizat un interviu pe o temă mai accesibilă și utilă, să-i spunem așa. Este vorba despre modă, care își va extinde, cu siguranță, domeniul de aplicare după depășirea pandemiei și reluarea activităților.
Elena Ciobanyan, corespondentul revistei „Ararat” la Erevan a vorbit cu designerul vestimentar Kevork Shadoyan, născut la Alep și stabilit în Armenia, care își prezintă creațiile tradiţionale în diferite colțuri ale lumii.
– Colecţiile dvs. nu sunt doar reinterpretări ale costumelor tradiţionale, ci cuprind și rochii de seară şi de cocktail, nu?
– Așa este. Când am venit pentru prima dată în Armenia, era anul 2002. Scopul meu a fost să mă perfecționez în modă și să realizez inovații în acest domeniu, să studiez istoria costumelor tradiţionale armenești, să aflu mai multe despre folosirea diferitelor culori în arta modei. Fac costume tradiţionale ocazional, iar colecțiile mele aparţin, în mare parte, zonei rochiilor de seară şi de sezon. De asemenea, fac și accesorii, genți, ornamente, eșarfe din lână, etc.

– Când aţi studiat piața vestimentară din Armenia, la ce concluzie ați ajuns?
– În 2002, moda în Armenia era într-o stare foarte tristă şi nedezvoltată. Nici măcar studenții nu erau pe deplin pregătiți să lucreze în acest domeniu după terminarea facultății. Însă cu anii moda s-a dezvoltat și în Armenia, deși acum Georgia este înaintea noastră, în această privinţă.
– Probabil că educația, școala nu este suficientă.
– Da, experiența în orice domeniu este foarte importantă! Oricât de mult îți dă profesorul trebuie să te perfecționezi. Absolventul ar trebui să câștige experiență de la alți designeri, muncind mult, sau să înveţe pe cont propriu, completând astfel educația cu experiența, întrucât întotdeauna ai lucruri noi de învățat în modă. Eu am învățat multe în Armenia, mai ales în ceea ce priveşte istoria costumelor armenești şi internaționale și făceam documentare în provincii și muzee împreună cu designeri de costume, istorici și lectori specializați. Câțiva ani mai târziu am decis să-mi realizez diploma, numind colecția „Nuntă armenească astăzi”, unde costumele erau prezentate într-un stil mai modern.

– De ce tocmai costume tradiţionale?
– În oraşul Beirut a fost organizat un festival internațional, unde elevii trebuiau să-și prezinte munca. Directoarea şcolii m-a îndemnat să particip şi eu, prezentând costume tradiţionale siriene sau armenești. Dar atunci nu ştiam nimic despre costumele tradiţionale. M-am inspirat dintr-un album cu costume tradiționale și astfel am reuşit să particip la festivalul respectiv. Din acel moment mi-am promis că voi lucra în acest domeniu, iar în 2002 am început să-mi îndeplinesc visul în Armenia.
Am avut norocul să dobândesc experienţă de la designeri celebri, iar colecţiile mele au fost purtate de către oameni renumiţi din diferite domenii, care mi-au împărtășit lucrările pe paginile lor site-urile sociale prin hashtag-urile #Armenian Genocide şi numelui meu, ceea ce este o mare onoare pentru mine.

– Oare colecțiile vândute în mall-uri dictează sau nu gustul?
– Este o problemă de strategie. Unii fac haine şi colecţii pentru vânzare, în timp ce alții creează capodopere de artă pe care nu le vând. Din punct de vedere al afacerii, prima opțiune este corectă, iar a doua este justificată atunci când doriți ca marca dvs. să aibă ceva de spus și să schimbe ceva în societate. Ambele opțiuni ar trebui utilizate, pentru că dacă creezi doar artă, aceasta îţi va rămâne pe umeri şi nu cred că este înţelept. Nu există nici o perspectivă de a produce haine, colecţii doar pentru Armenia, căci piața vestimentară armenească este mică. În plus, aici sunt multe mărci străine.

– În afară de Armenia, unde vă prezentați colecțiile?
– Am avut expoziții în diferite țări, inclusiv Statele Unite, Australia, China, la Moscova, și Paris. De exemplu, am fost invitat de trei ori la un eveniment grandios în China, Harbin Fashion Week, într-un alt eveniment din Los Angeles am prezentat haine făcute doar din aur, iar pentru o prințesă din Arabia Saudită am făcut haine pentru o nuntă.
– Se pot organiza astfel de evenimente şi în Armenia?
– Cu siguranță nu, pentru că este imposibil să finanţezi astfel de festivaluri şi evenimente uriaşe.
– …Mai ales când sectorul sănătății din ţara noastră are multe de făcut, ca o prioritate pentru viața oamenilor.
– Da, totul este important.
– Ce-l poate face pe armean să se simtă fericit?
– Să fie satisfăcut de ceea ce face. Când se trezește în fiecare zi, mulţumindu-l pe Dumnezeu pentru ziua de ieri, să spună că a început o zi nouă și are ceva de făcut. Atunci va fi fericit.
Interviu realizat de Elena CIOBANYAN
