OBSERVATORUL CULTURAL / „Ansamblul muzical Gurdjieff ne duce către o căutare şi o regăsire a noastră“ Interviu cu Anca SIGHETI, membră fondatoare a Asociaţiei Octava

Ansamblul The Gurdjieff Folk Instruments va concerta pentru prima oarăîn România. Cei zece muzicieni, între cei mai renumiţi interpreţi profesionişti de muzică instrumentală tradiţională din Armenia, vor concerta la Sala Radio din Bucureşti joi, 26 martie,  de la ora 20. Prezenţa în România este rezultatul strădaniei Asociaţiei Octava, care este la primul proiect de o asemenea anvergură. Ansamblul Gurdjieff a cîştigat Premiului Edison Jazz/World 2012 pentru cel mai bun album internaţional – „Music of Georges I. Gurdjieff“. Despre Gurdjieff Ensemble am vorbit cu Anca Sigheti, membră fondatoare  a Asociaţiei Octava.

Cînd aţi aflat că există acest ansamblu muzical Gurdjieff?

Cu mulţi ani în urmă am avut o întîlnire cu muzica lui Gurdjieff şi am aflat şi de ansamblu. Ansamblul a fost fondat în 2008 de către pianistul şi compozitorul armean Levon Eskenian, care este şi director artistic al ansamblului. Ei cîntă, parţial, o muzică armenească.De ce parţial?

Muzica lui Gurdjieff este un subiect aparte, nu poţi să o clasifici uşor. Sursa ei se află în temple şi mănăstiri din Orientul Mijlociu şi multe părţi din Asia Centrală, India şi Nordul Africii. Sînt ritmurile din satele kurde, armene, asiriene, greceşti şi turceşti, din mănăstirile dervişilor şi sayyidilor.Cele mai multe influenţe sînt armeneşti?

E greu de spus dacă cele mai multe. Gurdjieff era armean, după mamă, iar muzica lui vine de acolo, din spaţiul acela. Bucăţile muzicale pe care Levon Eskenian le-a selectat pentru concerte îşi au rădăcinile în folclorul şi muzica spirituală armeană, greacă, arabă, kurdă, asiriană şi caucaziană. G.I. Gurdjieff s-a născut în oraşul armean Gyumri (numit odinioară Alexandropol), situat la graniţa de azi a Armeniei cu Turcia. După anii de explorare cu grupul său „Căutătorii adevărului“, a adus în Vest (în Franţa şi Statele Unite ale Americii) o învăţătură necunoscută pînă atunci despre posibila dezvoltare spirituală a Omului, care poate fi urmată în condiţiile vieţii de zi cu zi. El a numit acea învăţătură „A patra cale“. Gurdjieff a murit la Neuilly în octombrie 1949 şi de atunci sînt centre în lume care îi duc mai departe învăţătura, exprimată prin cuvînt, prin muzică şi prin dans.

Cum aţi reuşit să-i aduceţi în România pe cei de la Gurdjieff Ensemble?

E un traseu de aproape un an de zile. În aprilie 2014 s-au născut această idee şi invitaţia. De atunci sîntem în legătură cu Levon Eskenian, pentru organizarea concertului, şi am avut ocazia să-l întîlnim şi pe Emmanuel Hovhannisyan, care cîntă la duduk şi care a mai fost în România, atît pentru concerte cu ansambluri de muzică clasică, cît şi pentru turneul Roots Revival din 2014. A fost un proces foarte greu, dar sîntem susţinuţi de mulţi oameni care au rezonat cu noi. Pentru noi este primul proiect de o asemenea anvergură. Sînt 10 muzicieni şi sînt multe detalii de pus la punct. A fost greu să strîngem fondurile necesare. Este o muzică pe care cei care o cunosc o apreciază extraordinar, dar este o muzică de nişă. Încă nu este cunoscută în România sau este cunoscută prea puţin. Acest proiect îşi găseşte locul potrivit în gama de proiecte pe care le vom derula. Noi, cei din Asociaţia Octavia am pornit de la cautarea unor valori autentice. Domeniile de care sîntem interesaţi nu privesc doar muzică şi dans, ci şi artă, arhitectură, geometrie sacră, mişcare. Ansamblul muzical Gurdjieff ne duce către o căutare şi o regăsire a noastră.Cine v-a ajutat în acest proiect?

Ne-a ajutat Konica Minolta, ei au fost primii care s-au oferit să ne ajute şi datorită lor am avut curajul să pornim la drum. Nu am fi reuşit fără ajutorul extraordinar de la Gurdjieff Studies Londra, care are o filială şi în Bucureşti. Sensiblu este un alt nume ce s-a alăturat eforturilor noastre. Am fost ajutaţi şi de Uniunea Armenilor din România şi de Ambasada Armeniei la Bucureşti.

Ovidiu ȘIMONCA

citește integral interviul pe http://www.observatorcultural.ro

by Mihai Stepan Cazazian