Naşterea unui muzeu armean
Colecţia muzeală a armenilor transilvăneni, deschisă joi, 15 iulie 2010 în Castelul Apafi din Dumbrăveni s-a născut din reacţiile acumulate în ultimii ani la criza a două valori de primă importanţă ale culturii României: o civilizaţie prestigioasă, prea puţin cunoscută şi ameninţată azi prin depopularea severă şi un monument istoric unic, în stare de conservare precară.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a mobilizat, în aprilie 2009, sub stindardul proiectului A.R.C.A. – Acţiuni de Regenerare a Comunităţii Armene, patru parteneri rodaţi deja în proiecte dedicate protejării şi promovării patrimoniului cultural al oraşului Dumbrăveni: Primăria oraşului Dumbrăveni, Fundaţia Armeană Dumbrăveni, Fundaţia Transylvania Trust, Cluj şi Folkeuniversitetet Fjellregionen din Norvegia.
Timp de 16 luni, proiectul s-a derulat pe două artere, una urmărind reabilitarea şi refuncţionalizarea unor spaţii ale Castelului Apafi (4 săli), iar cealaltă, constituirea şi expunerea publică a colecţiei muzeale.
Constituirea colecţiei muzeale mi-a revenit în virtutea îndelungatei implicări în domeniul inventarierii, cercetării şi promovării patrimoniului construit al oraşului, valoros ansamblu de arhitectură barocă ce a împresurat, odată cu venirea armenilor, în secolul al XVII-lea, vechea reşedinţă renascentistă a principilor Apafi. Clădirile m-au condus către oameni iar oamenii către colecţie.
Placheta cu numele Donatorilor, expusă la intrarea în spaţiul expoziţional explică emblematic geneza colecţiei muzeale: Fără generozitatea lor, ARCA nu ar fi existat.
Primii contribuabili au fost ultimii armeni din Dumbrăveni, o comunitate cu 24 de membri, urmaşii vechilor familii armene Bakk, Daniel, Lengyel şi Szentpétery.
Familia Ioan Călinescu, şi d-na Maria Viţelaru, descendenţi ai familiei Bakk, cei care administrează eroic patrimoniul uriaşei biserici armeano-catolice „Sf. Elisabeta” au pus la dispoziţia Colecţiei muzeale a armenilor transilvăneni întreaga disponibilitate, accesul la obiectele de patrimoniu, informaţii şi relaţii, dar mai ales uşa larg deschisă a ospitalităţii necondiţionate.
În mod semnificativ, d-na Angela Ivan (născută Călinescu) este, în urma unor şcolarizări în domeniul muzeografiei, ghidul Colecţiei muzeale a armenilor Transilvăneni.
Fundaţia Armeană Dumbrăveni, condusă de dl. Ioan Călinescu, parteneră în proiectul ARCA, este autoarea numeroaselor iniţiative menite să întreţină şi să restaureze martorii civilizaţiei armene transilvănene, între care, recuperarea tradiţiei marii Procesiuni de Sf. Maria (15 august) este un adevărat moment de regenerare a solidarităţii armenilor de pretutindeni.
D-na Veronica Jeflea, descendentă prin adopţie a vechii familii armene Daniel, înnobilate la Viena în 1725, a dăruit un vechi lavabou cu blat de marmură, o oglindă şi fotografii de familie, ce evocă atmosfera căminului armenesc de altădată. Locuitorii oraşului îşi amintesc bodega familiei Daniel, „Bela Adalbert” cu băuturi şi dulciuri de lux , amplasată în apropierea fostei Cazărmi de honvezi.
Familia István Szentpétery, urmaşii vechilor familii Szentpétery şi Lengyel, înnobilate în sec. XVIII – ale căror blazoane împodobesc altarele donate bisericilor „Sf. Elisabeta” şi „Sf. Apostoli” – a pus la dispoziţia Colecţiei muzeale a armenilor Transilvăneni, pentru fotografiere şi prezentarea virtuală, fotografii, documente şi obiecte acumulate timp de 6 generaţii, de la strămoşii Gustav Szentpétery (n.1843) şi soţia sa, Katalin (n. Persian), pînă la tinerii Matilda şi István Szentpétery. Arborele genealogic al familiei Szentpétery extras din registrele parohiale ale bisericii armeano-catolice „Sf. Elisabeta” în 1938 a oferit repere sigure în reconstituirea frescei uneia dintre ultimele familii armene din Dumbrăveni.
Familia Ioan şi Lucia Szomboty au permis fotografierea colecţiei de tablouri şi fotografii moştenite de la d-na Horváth Erzsébet (1892-1982), descendentă a familiei Török, figură singulară în societatea armeană din Dumbrăveni.
Pianul adus din Gheorgheni, donat de familia Dobribán Árpád Colecţiei muzeale a armenilor transilvăneni (singurul din oraş) va fi, după restaurare, instrumentul la care se vor da concerte iar copiii talentaţi vor putea să exerseze după partiturile din 1900 donate de familia Călinescu.
Din Oradea, dl. Jakobovits Miklós a trimis fotografii din anii 1990-1995 documentînd patrimoniul armenesc din Transilvania, preţioase mărturii ale unor valori dintre care unele au dispărut pînă azi.
Gherlainfo.ro a trimis arhiva digitală de imagini din vechiul Armenopolis, datorată, în mare parte domnului Kasza Antal.
Din Cluj au venit să se alăture colecţiei două preţioase gravuri reprezentînd figuri emblematice pentru cultura armeană, Sf. Grigore Iluminatorul – apostolul armenilor şi Mekhitar Petrosian – fondatorul ordinului catolic armean al mechitariştilor ieşite, prima din tipografia călugărilor mechitarişti din Dumbrăveni, pe la 1770 iar cealaltă din tipografia Aurora din Gherla, la începutul secolului XX, tipărituri menite să insufle şi să menţină treaz spiritul religios şi identitatea naţională în rîndul comunităţilor armeneşti din Transilvania.
Donaţia este a domnului Mircea Tivadar directorul ştiinţific al Asociaţiei Muzeului Armean, călăuză şi sursă inestimabilă în cunoaşterea civilizaţiei armenilor transilvăneni. Colecţia muzeală a armenilor Transilvăneni îi datorează, mai ales arhiva digitală a manuscriselor armene păstrate în Arhivele Naţionale Cluj, cea a patrimoniului vechiului Muzeu Armean, cea a fotografiilor familiilor armene din Gherla, surse bibliografice şi de arhivă, fotografii ale unor piese de patrimoniu inedite, iar lista nu poate avea sfîrşit.
Membrii consiliului Parohiei armeano-catolice din Gherla, îndeosebi dl. Szacács Endre, vicar general al armenilor catolici din România, ne-au acordat privilegiul de a cunoaşte şi fotografia, pentru Colecţia muzeală, patrimoniul catedralei armeano-catolice „Sf. Treime” şi al bisericii „Buna Vestire“-Solomon.
Tot în Gherla, d-na Takas Ana Maria ne-a îngăduit fotografierea interioarelor vechii case armene Simay, păstrată în forma ei autentică.
Fotografii ale unor documente referitoare la armenii din Dumbrăveni aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale Sibiu au fost furnizate de către d-na Elena Potoroacă, cercetător al Muzeului civilizaţiei populare tradiţionale „ASTRA”, Sibiu.
Dr. Puskás Attila a pus la dispoziţia Colecţiei vasta sa cunoaştere în domeniul civilizaţiei armenilor transilvăneni, trimiţînd fotografii ale cuferelor de călătorie din Gheorgheni şi direcţionînd către muzeu noi donaţii.
Fotografii ale bisericilor armeano-catolice din Gheorgheni şi Frumoasa au fost trimise de către d-na Mihály Zita, responsabila monumentelor istorice din judeţul Harghita.
Nu în ultimul rînd, Casa Culturală armeană „Dudian” din Bucureşti, a permis, prin amabilitatea doamnei Arshaluys Paronyan, fotografierea a două blazoane ale familiilor armene înnobilate la Viena în secolul al XVIII-lea, Daniel şi Patrubani din Dumbrăveni.
Colecţia muzeală a armenilor Transilvăneni are, prin urmare, o componentă virtuală preponderentă, constînd într-o bancă de date digitală, sintetizată pe monitoarele expoziţiei, într-o aplicaţie multimedia ce este organizată pe trei mari teme: Istoria, Religia şi Viaţa privată a armenilor transilvăneni şi pe care o va alimenta şi înnoi permanent.
Concrete sînt vestigiile clădirii gazdă, Castelul Apafi, recupertate prin amabilitatea conducerii Grupului şcolar agricol „Timotei Cipariu” şi a Clubului şcolarilor din Dumbrăveni care, prin deschiderea Colecţiei muzeale a armenilor Transilvăneni s-au întors în locul căruia îi aparţin şi căruia, cîndva, îi confereau somptuozitatea unei reşedinţe princiare: leul, consolele de coloană şi ancadramentele renascentiste sculptate în piatră.
Expusă ca un giuvaer în sala Istorie, piatra comemorativă evocînd vizita împăratului Iosif al II-lea la Dumbrăveni, în 1773 stă mărturie gloriei de altă dată a Oraşului liber regal Elisabethopolis.
text și fotografii de
Iozefina Postăvaru,
cercetător în cadrul proiectului ARCA