Naşterea unui muzeu armean

Colecţia muzeală a armenilor tran­­silvăneni, deschisă joi, 15 iulie 2010 în Castelul Apafi din Dumbrăveni s-a năs­cut din reacţiile acumulate în ultimii ani la criza a două valori de primă im­por­tanţă ale culturii României: o civilizaţie presti­gioasă, prea puţin cunoscută şi ame­nin­ţată azi prin depopularea severă şi un mo­nument istoric unic, în stare de conser­vare precară.

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a mobilizat, în aprilie 2009, sub stindardul proiectului A.R.C.A. – Acţiuni de Regenerare a Comunităţii Armene, patru  parteneri rodaţi deja în proiecte de­dicate protejării şi promovării patri­mo­niului cultural al oraşului Dumbrăveni: Primăria oraşului Dumbrăveni, Fundaţia Armeană Dumbrăveni, Fundaţia Transyl­vania Trust, Cluj şi Folkeuniversitetet Fjellregionen din Norvegia.
Timp de 16 luni, proiectul s-a de­ru­lat pe două artere, una urmărind rea­bilitarea şi refuncţionalizarea unor spaţii ale Castelului Apafi (4 săli), iar cealaltă, constituirea şi expunerea publică a co­lecţiei muzeale.
Constituirea colecţiei muzeale mi-a revenit în virtutea îndelungatei impli­cări în domeniul inventarierii, cercetării şi promovării patrimoniului construit al oraşului, valoros ansamblu de arhitectură barocă ce a împresurat, odată cu venirea armenilor, în secolul al XVII-lea, vechea reşedinţă renascentistă a principilor Apa­fi. Clădirile m-au condus către oameni iar oamenii către colecţie.

Placheta cu numele Donatorilor, expusă la intrarea în spaţiul expoziţional explică emblematic geneza colecţiei mu­zeale: Fără generozitatea lor, ARCA nu ar fi existat.
Primii contribuabili au fost ultimii armeni din Dumbrăveni, o comunitate cu 24 de membri, urmaşii vechilor familii ar­mene Bakk, Daniel, Lengyel şi Szent­pétery.
Familia  Ioan Călinescu, şi d-na Ma­ria Viţelaru, descendenţi ai familiei Bakk, cei care administrează eroic patrimoniul uriaşei biserici armeano-catolice „Sf. Eli­sabeta” au pus la dispoziţia Colecţiei mu­zeale a armenilor transilvăneni  întreaga disponibilitate, accesul la obiectele de patrimoniu, informaţii şi relaţii, dar mai ales uşa larg deschisă a ospitalităţii ne­con­diţionate.

În mod semnificativ, d-na Angela Ivan (născută Călinescu) este, în urma unor şcolarizări în domeniul muzeogra­fiei, ghidul Colecţiei muzeale a arme­nilor Transilvăneni.
Fundaţia Armeană Dumbrăveni, condusă de dl. Ioan Călinescu, parteneră în proiectul ARCA, este autoarea  nume­roaselor iniţiative menite să întreţină şi să restaureze martorii civilizaţiei armene transilvănene, între care, recuperarea tradiţiei marii Procesiuni de Sf. Maria  (15 august) este un adevărat moment de regenerare a solidarităţii armenilor de pretutindeni.

D-na Veronica Jeflea, descen­den­tă prin adopţie a vechii familii armene Daniel, înnobilate la Viena în 1725, a dăruit un vechi lavabou cu blat de mar­mură, o oglindă şi fotografii de familie, ce evocă atmosfera căminului armenesc de altădată. Locuitorii oraşului îşi amin­tesc bodega familiei Daniel, „Bela Adal­bert” cu băuturi şi dulciuri de lux , am­plasată în apropierea fostei Cazărmi de honvezi.

Familia István Szentpétery, urma­şii vechilor familii Szentpétery şi Len­gyel, înnobilate în sec. XVIII – ale căror blazoane împodobesc altarele do­nate bisericilor „Sf. Elisabeta” şi „Sf. Apos­to­li” – a pus la dispoziţia Colecţiei muzeale a armenilor Transilvăneni,  pentru foto­gra­fie­re şi prezentarea virtuală, fotografii, do­cumente şi obiecte acumulate timp de 6 ge­neraţii, de la strămoşii Gustav Szent­pétery (n.1843) şi soţia sa, Katalin (n. Persian), pînă la tinerii Matilda şi István  Szentpétery. Arborele genealogic al fa­miliei Szentpétery extras din registrele parohiale ale bisericii armeano-catolice „Sf. Elisabeta” în 1938 a oferit repere si­gure în reconstituirea frescei uneia dintre ultimele familii armene din Dumbrăveni.

Familia Ioan şi Lucia Szomboty au permis fotografierea colecţiei de ta­blouri şi fotografii moştenite de la d-na  Horváth Erzsébet (1892-1982), descen­dentă a familiei Török, figură singulară în societatea armeană din Dum­brăveni.
Pianul adus din Gheorgheni, do­nat de familia Dobribán Árpád Colec­ţiei muzeale a armenilor transilvăneni (sin­gurul din oraş) va fi, după restaurare, instrumentul la care se vor da concerte iar copiii talentaţi vor putea să exerseze după partiturile din 1900 donate de familia Călinescu.
Din Oradea, dl. Jakobovits Miklós a trimis fotografii din anii 1990-1995 do­cumentînd patrimoniul armenesc din Tran­­silvania, preţioase mărturii ale unor va­lori dintre care unele au dispărut pînă azi.
Gherlainfo.ro a trimis arhiva di­gitală de imagini din vechiul Arme­no­polis, datorată, în mare parte domnului Kasza Antal.

Din Cluj au venit să se alăture colecţiei două preţioase gravuri repre­zentînd figuri emblematice pentru cultura armeană, Sf. Grigore Iluminatorul – apos­tolul armenilor şi Mekhitar Petrosian – fondatorul ordinului catolic armean al mechitariştilor  ieşite, prima din tipogra­fia călugărilor mechitarişti din Dumbră­veni, pe la 1770 iar cealaltă din tipografia  Aurora din Gherla, la începutul secolului XX, tipărituri menite să insufle şi să men­ţină treaz spiritul religios şi iden­titatea naţională în rîndul comunităţilor arme­neşti din Transilvania.

Donaţia este a domnului Mircea Tivadar directorul ştiinţific al Asociaţiei Muzeului Armean, călăuză şi sursă inesti­mabilă în cunoaşterea civilizaţiei ar­menilor transilvăneni. Colecţia muzeală a armenilor Transilvăneni îi datorează, mai ales arhiva digitală a manuscriselor armene păstrate în Arhivele Naţionale Cluj, cea a patrimoniului vechiului Mu­zeu Armean, cea a fotografiilor familiilor armene din Gherla, surse bibliografice şi de arhivă, fotografii ale unor piese de patrimoniu inedite, iar lista nu poate avea sfîrşit.

Membrii consiliului Parohiei ar­mea­no-catolice din Gherla, îndeosebi dl. Szacács Endre,  vicar general al arme­nilor catolici din România, ne-au acordat privilegiul de a cunoaşte şi fotografia, pentru Colecţia muzeală, patrimoniul catedralei armeano-catolice „Sf. Treime” şi al bisericii „Buna Vestire“-Solomon.

Tot în Gherla, d-na Takas Ana Maria ne-a îngăduit fotografierea inte­rioa­relor vechii case armene Simay, păstrată în forma ei autentică.
Fotografii ale unor documente re­feritoare la armenii din Dumbrăveni aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale Sibiu au fost furnizate de către d-na Ele­na Potoroacă, cercetător al Muzeului ci­vilizaţiei populare tradiţionale „ASTRA”, Sibiu.

Dr. Puskás Attila a pus la dis­po­ziţia Colecţiei  vasta sa cunoaştere în domeniul civilizaţiei armenilor transilvă­neni, trimiţînd fotografii ale cuferelor de călătorie din Gheorgheni şi direcţionînd către muzeu noi donaţii.
Fotografii ale bisericilor armeano-catolice din Gheorgheni şi Frumoasa au fost trimise de către d-na Mihály Zita, responsabila monumentelor istorice din judeţul Harghita.

Nu în ultimul rînd, Casa Culturală armeană „Dudian” din Bucureşti, a per­mis, prin amabilitatea doamnei Arshaluys Paronyan, fotografierea a două blazoane ale familiilor armene înnobilate la Viena în secolul al XVIII-lea, Daniel şi Patru­bani din Dumbrăveni.

Colecţia muzeală a armenilor Transilvăneni are, prin urmare, o com­ponentă virtuală preponderentă, constînd într-o bancă de date digitală, sintetizată pe monitoarele expoziţiei, într-o aplicaţie multimedia ce este organizată pe trei mari teme: Istoria, Religia şi Viaţa privată a armenilor transilvăneni şi pe care o va alimenta şi înnoi permanent.

Concrete sînt vestigiile clădirii gazdă, Castelul Apafi, recupertate prin amabilitatea conducerii Grupului şcolar agricol „Timotei Cipariu” şi a Clubului şcolarilor din Dumbrăveni care, prin deschiderea Colecţiei muzeale a arme­nilor Transilvăneni s-au întors în locul că­ruia îi aparţin şi căruia, cîndva, îi con­fereau somptuozitatea unei reşedinţe prin­ciare: leul, consolele de coloană şi anca­dramentele renascentiste sculptate în piatră.

Expusă ca un giuvaer în sala Is­torie, piatra comemorativă evocînd vi­zita împăratului Iosif al II-lea la Dum­bră­veni, în 1773 stă mărturie gloriei de altă dată a Oraşului liber regal Elisabethopolis.

text și fotografii de
Iozefina Postăvaru,
cercetător în cadrul proiectului ARCA

by Redactor