Mesajul PS Episcop Datev Hagopian cu prilejul Nașterii Domnului 2022

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin

,,Am văzut  la Răsărit Steaua Lui și am venit

să ne închinăm Lui!,, (Matei 2. 2)

Iubiți credincioși,

Din sfânta noastră Catedrală Arhiepiscopală trimitem către voi vestea minunată a Nașterii Domnului Iisus Hristos!

În urmă cu două milenii, în noaptea cea sfântă , pe bolta cerească o stea strălucea mai mult decăt celellalte, strălucea altfel, luminând  sărăcia primitoare a unei peșteri din preajma Betleemului, sătuc prorocit a deveni  sfânt loc de închinăciune, loc unde ,,Taina cea din vechi ascunsă neamurilor s-a descoperit celor ce se închină Lui,, (Colos 1. 26).  Steaua Lui, Steaua de la Răsărit era unică, deosebită, lumină lină și pătrunzătoare în suflete, ce ne cheamă mereu la smerenia desăvârșită a credinței în  taina ,,plinirii vremii,, (Gal. 4.  4) în care Fiul lui Dumnezeu  se naște ca fiu al omului, pentru ca omul să devină fiu al lui Dumnezeu prin har.

În zilele lui Irod regele Steaua de la Răsărit i-a călăuzit pe cei trei magi, chemați lăuntric spre locul ales. ,,Unde este  regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui!,, (Matei 2. 2). 

Iar Steaua mergea înaintea lor, precum scria evanghelistul, ,,până ce a venit și a stat deasupra unde era Pruncul,, (Matei 2. 9), căci asta era menirea ei, să arate locul Nașterii lui Iisus, să-i călăuzească spre Cel  în fața Căruia doreau să se închine ca Fiu al lui Dumnezeu și rege Mântuitor al omenirii, purtat în pântece și născut din Fecioară, împlinind profeția tainei vestite cu multe veacuri în urmă  de profetul Isaia (Isaia 7. 14).   

Cine ar putea înfățișa în  toată măreția lor toate binefacerile mântuitoare ale Întrupării Fiului lui Dumnezeu, ale Nașterii Sale,  atât pentru viața noastră cât și pentru întreaga creație? Hristos s-a născut pentru a  mântui lumea din robia păcatului, ridicând omul la comuniunea de viață veșnică a Sfintei Treimi. Taina smereniei în care s-a înveșmântat luminează calea menirii Sale, arătând adevăratul chip  al lui Dumnezeu, eliberându-i pe oameni de idolatrie  și purtându-i pe calea bineplăcută Creatorului spre a fi vrednici de a avea asupra lor ,,chipul și asemănarea,, Domnului. Nu întâmplător Apostolul neamurilor, Sf. Pavel scria: ,,Cunoașteți Harul Domnului nostru Iisus Hristos, că El bogat fiind pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți,, (2 Corint 8. 9), și astfel îmbogățiți  noi, oamenii, să fim ,,fața umană a lui Dumnezeu,, , precum scria Sf. Grigorie de Nissa .

Aceasta este Taina minunii arătate de steaua de la Răsărit, a Nașterii Fiului lui Dumnezeu în Betleem. ,,Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israel,, (Matei 2. 6).  Betleem, orașul păinii, loc unde s-a născut, ni s-a dat pâinea cea vie coborâtă din ceruri pentru ca omenirea să trăiască! (Ioan 6. 52) Oraș al pâinii dătătoare de viață, al răsăritului Soarelui dreptății, al luminii călăuzitoare spre mântuire,,. Eu sunt Lumina lumii, Cel ce Mi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții (Ioan 8. 12).

Precum Steaua de la Răsărit i-a călăuzit pe cei trei magi spre Betleem, spre Lumina pe care o căutau, tot așa lumina Tainei Nașterii lui Hristos ne va fi nouă stea călăuzitoare spre mântuire.El,Iisus a luat firea noastră cea păcătoasă spre a ne face moștenitori ai Raiului! El ne vindecă, ne redă vederea  trupească și sufletească și ne cheamă mereu din moarte la viață! El este Mântuitorul tuturor și al fiecăruia dintre noi, ne ține mereu în ocrotirea iubirii Sale ,,arătându-ne rostul credinței, al voinței și al libertății noastre,  valoarea participării noastre întru dobândirea cunoașterii Lui și, deci, a mântuirii noastre,,. Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim întru El dreptatea lui Dumnezeu,, (2 Corint 5. 21).

E plăcut să revedem în imaginația noastră  scena  cu Pruncul născut în peștera din Betleem dar câți dintre oameni se gândesc să și răspundă tainei ce ne-a fost arătată de Dumnezeu din marea Sa iubire pentru noi? Putem oare renunța la îngâmfare, lăcomie, disprețul față de semeni, , la idolatrizarea efemerelor valori materiale!?Trezirea conștiinței oamenilor i-a tulburat, le-a dat de gândit… a tulburat societatea permanent! Precum atunci mulțimea populației din Israel s-a văzut pusă în situația de a alege , la fel și în vremurile care au urmat, dar și în zilele noastre, omul, omenirea, individul sau societatea se află mereu în situația  de a-și căuta în interior tăria, curajul, îndrăzneala de a alege adevărul, binele, iubirea și lumina, dreptatea și mântuirea. Câți dintre noi putem afirma cu inima deschisă , putem mărturisi că dorim într adevăr să fim asemeni Lui, trăitori în pace și iubire, pentru renașterea duhovnicească a noastră și a lumii?

Taina Nașterii Domnului ni s-a arătat în urmă cu două milenii, minune de neînțeles pentru mințile oamenilor și greu de acceptat pentru sufletele lor, pentru conștiința lor. Minuni greu de conceput, de acceptat, ca orice alt  fenomen ce vine a tulbura commoditatea gândirii noastre!Acceptăm ideea, ne place imaginea,  dar nu ne gândim sau nu dorim a ne gândi la datoria noastră de a răspunde darului iubirii lui Dumnezeu! Ne plac minunile, dar nu vrem să ne simțim datori de a răspunde  darurilor ce ne sunt date prin semnele tainice arătate nouă! Nașterea Domnului e începutul unei noi vieți pentru noi, pentru oameni, un început de care parcă ne temem, pentru că înseamnă prea mult pentru firea noastră păcătoasă. Pământul s-a ridicat la ceruri, dar ne e teamă de responsabilitatea de a a ne afla la acele înălțimi mărețe, o fi prea mare povara, sau noi prea slabi pentru a o duce? Calea spre mânturie ne e deschisă. Dumnezeu este cu noi, să credem în puterea iubirii Sale! Să dovedim prin fapte că purtăm rodul iubirii Sale, rodul lucrării Sale pentru mântuirea noastră! Taina Nașterii Domnului este semnul începutului unei noi vieți, iar pacea și bucuria vor radia lumină pănă la marginile pământului din acest modest sălaș al evenimentului mântuitor al răsăritului Luminii lumii, al luminii care nu se va mistui în veci!! ,,Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și VĂ PLECAȚI!  Căci cu noi este Dumnezeu!,,  Să dobândim prin trăirea noastră învrednicirea de a-L simți alături de noi, în noi, în viața noastră!

Sa credem în El și să dovedim prin fapte ca merităm iubirea Sa, că dorim ca toate roadele strădaniei noastre să fie bineplăcute Lui. Credința ne va fi răsplătită cu mare dar de bucurie, precum și păstorii cei plini de încredere s-au strâns în jurul ieslei din peștera Betleemului iar magii s-au lăsat călăuziți de Steaua de la Răsărit spre a-și vedea împlinită bucuria de a se închina în fața Împăratului lumilor! S-au închinat în fața Pruncului, aducându-i daruri de aur, tămâie și smirnă, semne ale prețuirii puterilor Sale și ale conștientizării suferințelor împlinirii misiunii Sale mântuitoare. Fiul lui Dumnezeu, Iisus cel Unul Născut,  a străbătut cerurile și s-a născut din Sfânta Fecioară, spre a ne da pildă de smerenie, de rugăciune  și iertare, de iubire și blândețe, învățându- ne să  le împlinim statornic și să le dăm valoare prin fapte.

Au trecut mai bine de două milenii de atunci, din vremea când Iosif, soțul Mariei, căută un loc, un adăpost, un colțișor în care Fiul lui Dumnezeu să se arate acestei lumi ca Cel născut din Fecioară. Lumina cea adevărată, Soarele dreptății va străluci pentru întâia oară în ieslea dintr-un staul, într-o peșteră întunecată de la marginea Betleemului. Cinstit și iubit de unii, prigonit de alții, El, Fiul lui Dumnezeu  va străbate vremurile rămânând veșnic în inimile multora ca un adevărat rege, Mântuitor,plutind pe valurile timpurilor și călăuzindu-ne mereu către limanul cel lin al împărăției cerești.Împlinea menirea  de a mântui neamul omenesc, de a elibera  creația de orice stricăciune. Prin Hristos și prin sfânta biserică începe urcarea omului și a creației către Dumnezeu. E vremea omului nou, trăitor în iubire și credință, în smerenie și bună înțelegere. Este ceasul acum, în aceste momente de luminoasă sărbătoare, să ne adunăm într-o sfântă comuniune nu numai în biserica părinților noștri, simbolul Peșterii de la Betleem, ci și în mica bserică de acasă, cu părinții, frații și prietenii, cu cei dragi, și să ne îndestulăm sufletele în jurul bradului cu minunatele povești și colinde despre magica stea de la Răsărit, despre Păstorul cel Mare venit pentru a ne mântui pe noi.

Dorim ca lumea de azi să nu fie asemeni prigonitorului Irod, să nu fie rece și nepăsătoare ca cei care și-au închis ușile în fața sfintei familii, ci să fie curată la suflet, dreaptă și bună. Să fie mereu călăuzită de  lumina fericirii pe care au trăit-o magii și păstorii în clipa în care, cu fior în suflet, se închinau în fața Pruncului născut din Sfânta Fecioară în Peștera Betleemului.

Harul Domnului Hristos să se reverse asupra întregii lumi, aducând pace, iubire între oameni, bunăînțelegere, iar făclia luminoasă a  credinței noastre să fie precum  strălucirea aducătoare de liniște a stelei de pe cerul Betlehemului.

Domnul să ocrotească întreaga lume, să ocrotească și să apere Armenia, Arțakhul și România,  iar harul și binecuvântarea Sa să fie veșnic cu voi cu toți. Amin

Hristos s-a născut și ni s-a arătat!

Nouă si Vouă mare veste!

by Arhiepiscopia Armeana